Duminica Sfinților Strămoși ai Domnului la Catedrala Patriarhală

În Duminica Sfinților Strămoși după trup ai Domnului, a 28‑a după Rusalii, în mijlocul credincioșilor adunați în rugăciune la Catedrala Patriarhală din București a poposit Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop‑vicar patriarhal, care a săvârșit Dumnezeiasca Liturghie înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai lăcașului de închinare.

La momentul rânduit, ierarhul a rostit un cuvânt de învățătură în care a tâlcuit sensurile duhovnicești ale Pildei celor poftiți la cină (Luca 14, 16‑24).

Preasfinția Sa a vorbit îndeosebi despre tipologiile reprezentate de cei trei oameni care au fost invitați la cină și care au refuzat, sub diferite pretexte, chemarea lui Dumnezeu: „Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, este trimis în primul rând către conducătorii politici și spirituali ai poporului ales, dar și către fiecare fiu al acestui popor, pentru a‑i chema la această cină sau la nunta fiului de împărat, dacă ne referim la o altă parabolă. Toți cei chemați la cină, cu o diplomație și o amabilitate deosebite, își cer iertare că nu pot veni. Cel dintâi chemat spune că și‑a cumpărat un ogor și nu poate veni pentru că trebuie să meargă la țarină și să îl vadă. Lucrul acesta este foarte semnificativ. Prin acest om, parabola vorbește despre toți oamenii care își leagă sufletul de lucrurile materiale din lumea aceasta, proprietăți, case și alte bogății. Oamenii aceștia, copleșiți de grijile materiale, nu mai poartă grijă de suflet și, în cele din urmă, refuză binevoitori chemarea la această mare cinste, la cina pe care Dumnezeu a pregătit‑o pentru poporul pe care El l‑a ales. Al doilea se scuză motivând prin faptul că și‑a cumpărat cinci perechi de boi și trebuie să îi încerce. Sfinții Părinți văd în cele cinci perechi de boi simțurile omului, care sunt și ele perechi. Omul acesta îi simbolizează pe toți cei care cad robi simțurilor. Dacă cel dintâi devine rob al bunurilor materiale, «al grijii de multe», cum spune Sfântul Efrem Sirul în cunoscuta sa rugăciune, cel de‑al doilea devine un rob al simțurilor. El nu trăiește decât la nivel biologic pentru a împlini poftele trupului, uitând că sufletul lui are nevoie de altă hrană, de rugăciune, de postire, de lumina faptelor bune pe care trebuie să le săvârșească. Astăzi se vorbește foarte mult despre aceste robii care sunt numite adicții, adică la un moment dat suntem stăpâniți de aceste patimi, de aceste simțuri, și ne pierdem libertatea cu totul. Lipsit de această libertate, și cel care și‑a cumpărat cele cinci perechi de boi cere iertare că nu poate participa la cină. Cel de‑al treilea spune că și‑a luat soție și nu poate veni. Și Legea Veche prevedea ca aceia de curând căsătoriți să nu fie chemați nici la oaste, vreme de un an de zile, dacă s‑ar ivi prilejul unui război. Cel pomenit în această parabolă îi reprezintă pe cei care nu au înțeles că familia este un dar de la Dumnezeu, mediul binecuvântat în care omul și membrii familiei sale se împlinesc duhovnicește prin rugăciune, postire și participare comună la biserică. (...) Există pericolul idolatrizării familiei, al închinării vieții și tuturor energiilor numai pentru starea materială bună a familiei. De aceea, și cel căsătorit de curând îi cere iertare Slujitorului lui Dumnezeu că nu poate veni la cină”.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române.