Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Hramul istoric al Catedralei Patriarhale din București

Hramul istoric al Catedralei Patriarhale din București

Galerie foto (97) Galerie foto (97) Știri
Un articol de: Andrei Butu,   Vasile-Robert Nechifor - 21 Mai, 2021

În ziua de cinstire a Sfinților Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa, Elena, Catedrala Patriarhală din București și-a sărbătorit hramul istoric. Credincioșii din București, dar și din împrejurimi au participat cu acest prilej la Sfânta Liturghie săvârșită la Altarul de vară de lângă Catedrala Patriarhală de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu un sobor de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod. La final au fost menționați câștigătorii din fiecare eparhie ai Concursului național catehetic „Biserica - familia românilor de pretutindeni”.

Primii ocrotitori ai Catedralei Patriarhale din București au fost cinstiți cu evlavie de credincioșii care și-au îndreptat pașii pe Colina Bucuriei cu prilejul hramului istoric, având însuflețirea specifică sărbătorii. Așa cum au fost obișnuiți în ultima perioadă, cei prezenți au ocupat locurile desemnate în zonele special marcate din fața Altarului de vară, bucurându-se de vremea caldă de primăvară, care le-a făcut participarea mai ușoară, în comuniune, sub bolta protectoare a cerului.

Începând cu orele dimineții, au fost purtate în procesiune moaștele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, și ale Sfântului Ierarh Nectarie, care au fost așezate spre cinstire în „Baldachinul Sfinților” de pe Colina Patriarhiei. Tot aici, spre folos duhovnicesc, închinătorii au primit pachete cu anafură și iconițe cu chipul Sfinților Împărați Constantin și Elena.

La Sfânta Liturghie săvârșită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel au slujit: Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal; Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului; Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos; Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii; Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria; Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal; Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, și Prea­sfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. De asemenea, din soborul de slujitori au mai făcut parte arhimandritul Paisie Teodorescu, vicar patriarhal; arhimandritul Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale; arhimandritul Lucian Bujor, inspector eparhial; protosinghelul Joachim Bejenariu, consilier eparhial;  precum și alți slujitori.

În cuvântul de învățătură rostit după citirea pasajului evanghelic rânduit, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că această sărbătoare este deosebit de semnificativă pentru istoria Bisericii. „Troparul sărbătorii ne arată mai multe adevăruri. În primul rând, că Sfântul Împărat Constantin a văzut ziua, în amiaza mare, lângă Roma, pe cer, semnul Sfintei Cruci, strălucind mai mult decât soarele, iar în jurul ei se aflau cuvintele «In hoc signo vinces» - «În acest semn vei învinge». Noaptea următoare, Mântuitorul Iisus Hristos S-a arătat lui în vis și i-a spus să facă semnul crucii pe scuturile soldaților și să poarte crucea înaintea lor, și așa va învinge. Într-adevăr, în ziua următoare Sfântul Împărat Constantin cel Mare a făcut ceea ce i-a spus Hristos Domnul și, cu toate că avea o armată mai puțin numeroasă decât a adversarului său, împăratul Maxențiu, l-a biruit pe acesta și atunci a simțit că puterea nu a venit din numărul soldaților, ci din ajutorul lui Hristos. (…) Troparul mai spune că împăratul Constantin, fiul împăratului Constanțiu Clor, a avut o chemare direct de la Dumnezeu, ca și Sfântul Apostol Pavel, adică el s-a convertit prin lucrarea lui Dumnezeu. După cum Pavel înainte era prigonitor al creștinilor, prin convertire în fața porților Damascului, unde urma să persecute pe creștini, a devenit cel mai mare Apostol, cel mai mare misionar, tot așa, Imperiul Roman, persecutor al creștinilor, prin Constantin cel Mare devine protector al creștinilor”, a spus Patriarhul României.

În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat că Sfântul Constantin cel Mare a avut o grijă deosebită pentru ca Biserica să păstreze unitatea, fapt pentru care în anul 325 a convocat Sinodul I Ecumenic la Niceea, lângă Constantinopol, pe care l-a și prezidat.

De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat că Sfânta Cruce de pe cer, pe care a văzut-o Sfântul Împărat Constantin cel Mare, este Crucea lui Hristos găsită în pământ de Sfânta Elena: „De aceea, în icoana Sfinților Împărați se află crucea. Fiul a văzut-o pe cer, iar mama sa a găsit crucea în pământ. Sfântul Constantin, la îndemnul mamei sale, a început construirea unei biserici mari a Sfintei Cruci și a Învierii la Ierusalim, adică Biserica Sfântului Mormânt, care a fost sfințită în anul 335, în data de 13 septembrie. În data de 14 septembrie 335, crucea de lemn pe care a fost răstignit Hristos a fost arătată poporului de către Episcopul Macarie, în Biserica Sfintei Cruci sau a Sfântului Mormânt. Sfânta Elena, cu ajutorul financiar primit de la fiul ei, împăratul Constantin cel Mare, a început zidirea mai multor biserici în Ierusalim”.

„Dacicus Maximus”

La finalul cuvântului de învățătură, Patriarhul României a subliniat de ce Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt foarte populari în România: „Sfinții aceștia erau foarte aproape sufletește de teritoriul țării noastre, fiindcă Sfântul Constantin s-a născut în orașul Naissus, care este astăzi orașul Niș din Serbia, în Provincia Dacia Mediterranea, adică o provincie locuită de daci și romani. Sârbii au venit abia în secolul al 7-lea pe teritoriul de astăzi al Serbiei și s-au creștinat în secolul al 9-lea. Este foarte interesant faptul că, deși era împărat pentru Occident, în anul 314 a făcut o nouă înțelegere cu Liciniu, împăratul de Răsărit, ca să-i dea lui o parte din Peninsula Balcanică, partea de vest, pentru că era zona locului natal. Așa se explică faptul că el a făcut deja planuri de recucerire a Daciei și a reușit. A construit un pod peste Dunăre la Sucidava și apoi a ajutat Banatul, Oltenia și Muntenia să se creștineze. A creștinat nu numai pe geți și pe daci, ci și pe goți, care veniseră între timp pe acest teritoriu. (…) Sfântul Constantin a construit o mulțime de biserici, a ajutat foarte mult creștinătatea răsăriteană și, de aceea, a purtat titlul de «Dacicus Maximus». Pe arcul de triumf al său de la Roma se văd, de o parte și de alta, deasupra frontonului, patru daci. Deci, avea titlul acesta de glorie pentru că a recucerit Dacia, care cândva a fost cucerită de împăratul Traian, dar care a fost lăsată pradă popoarelor migratoare în timpul împăratului Aurelian. Faptul că el și mama sa, Elena, au fost sprijinitori și creștinători ai acestei zone explică de ce Sfinții Împărați Constantin și Elena au fost atât de iubiți de poporul român de-a lungul istoriei. Mai multe soții de domnitori au avut numele Elena”.

Totodată, Întâistătătorul Bisericii noastre i-a felicitat pe toți cei care poartă numele Sfinților Împărați Constantin și Elena.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, la slujba Utreniei, și de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române, la Sfânta Liturghie.

Recunoştinţă şi apreciere la sărbătoarea Sfinților Împărați

După Sfânta Liturghie săvârşită la Altarul de vară al Catedralei Patriarhale, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a conferit doamnei Alis Grasu, manager general al Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, Ordinul „Crucea Maria Brâncoveanu” pentru sprijinirea constantă a Patriarhiei Române în organizarea marilor evenimente religioase de pe Colina Bucuriei, mai ales în contextul pandemiei.

În continuare, părintele consilier patriarhal Nicuşor Beldiman a prezentat scopul şi obiectivele Concursului naţional catehetic „Bise­­ri­ca - familia românilor de pretutindeni”, desfăşurat cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel de către Sectorul teologic-edu­cațional al Patriarhiei Române, în parteneriat cu Ministerul Educației şi Cercetării,  nominalizând şi grupurile catehetice câştigătoare din fiecare eparhie.

„Concursul s-a adresat copiilor din grupurile catehetice din parohiile din ţară şi diasporă înscrise în programul «Hristos împărtăşit copiilor». În contextul anului 2021, proclamat de Sfântul Sinod «An omagial al pastoraţiei românilor din afara României», scopul acestuia a fost crearea unor legături între grupurile catehetice din țară și cele din diasporă. Grupurile de cateheză participante au realizat şi implementat miniproiecte cu caracter cultural-filantropic, adresate cu preponderenţă familiei”, a spus părintele consilier patriarhal Nicuşor Beldiman.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a premiat pe câştigătorii din Arhiepiscopia ­Bucureştilor, anume grupul catehetic al Parohiei „Naşterea Domnului” şi „Sfântul Apostol ­Andrei” din municipiul Ploieşti, în parteneriat cu Parohia românească „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” din oraşul italian Verona, cărora li s-au adăugat elevi ai Liceului Tehnologic „Sfântul Apostol Andrei” din Ploieşti. Reprezentanţii grupului catehetic câştigător au fost părintele Ioanin Chilan, părintele Codrea Gabor şi Florica Drăgulănescu. Aceştia au primit din partea Preafericirii Sale Diploma omagială a anului 2021 şi un pachet cu ultimele apariţii editoriale ale Editurilor Patriarhiei Române.

 „Regretăm că, din cauza pandemiei, nu au putut fi prezenți în Bucureşti toţi câştigătorii, cum au fost în alţi ani. Diplomele şi darurile în cărţi au fost trimise, urmând ca ierarhii din fiecare eparhie să le ofere într-un cadru solemn”, a spus Preafericirea Sa.

În încheiere, Întâistătătorul Bisericii noastre a mulţumit ierarhilor împreună-slujitori, Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov, Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, soborului Catedralei Patriarhale, Coralei „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române şi Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, precum şi componentelor Centrului de Presă BASILICA, pentru implicarea în organizarea sărbătorii hramului istoric al Catedralei Patriarhale.

Totodată, Preafericirea Sa a mulţumit tuturor celor implicaţi în organizarea Concursului naţional catehetic, Ministerului Educaţiei Naţionale, precum şi credincioşilor prezenţi pe Colina Bucuriei la sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi întocmai cu Apostolii Constantin şi Elena, ocrotitorii Catedralei Patriarhale.

 

Citeşte mai multe despre:   Catedrala Patriarhala  -   hram  -   Sfintii Imparati Constantin si Elena  -   Patriarhul Daniel  -   liturghie