Hram la Plumbuita şi în alte lăcaşuri

Mai multe lăcaşuri de cult din ţară sărbătoresc mâine hramul "Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul". În general, două din sărbătorile închinate Sfântului Ioan Botezătorul, Naşterea şi Tăierea capului, sunt hramuri ale aşezămintelor mănăstireşti, datorită vieţii ascetice a Înaintemergătorului Domnului, dar evlavia credincioşilor a făcut ca şi bisericile parohiale să aibă acest hram.

Prăznuirea hramului începe, în majoritatea bisericilor, cu Vecernia şi Litia, iar în alte biserici se săvârşeşte slujba Privegherii, urmând ca mâine, după Sfânta Liturghie, să se oficieze slujba pomenirii ctitorilor, eroilor, binefăcătorilor şi să se facă mângâiere celor aflaţi în nevoi. În Arhiepiscopia Bucureştilor, Mănăstirea Plumbuita din Capitală sărbătoreşte hramul "Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul". Mănăstirea Plumbuita este ctitorie a domnitorului Petru cel Tânăr, în secolul al XVI-lea, şi aşezământul monahal a marcat viaţa religioasă şi politică din Ţara Românească pentru mulţi ani. "În ziua hramului, Sfânta Liturghie va fi săvârşită de Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de slujitori. Mănăstirea are un istoric deosebit, a fost o cetate de apărare prin credinţă şi cultură a Bucureştilor. Patriarhul Justinian s-a îngrijit în mod deosebit de restaurarea şi înfrumuseţarea acestei mănăstiri, unde sunt ateliere de pictură şi restaurare a icoanelor", ne-a spus părintele arhimandrit Timotei Aioanei, Mare Eclesiarh al Catedralei patriarhale şi Exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Sărbătoarea "Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul" este ziua în care Mănăstirea vrânceană Rogozu din Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei, ctitoria domnitorului Matei Basarab, îşi sărbătoreşte hramul. Anul acesta, Înalt Preasfinţitul Epifanie, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, va săvârşi Sfânta Liturghie în biserica mănăstirii şi slujba de pomenire pentru ctitori. Obştea de monahii a pregătit pentru pelerinii veniţi la hram pachete cu alimente. Mănăstirea Rogozu este situată în partea de sud-est a subcarpaţilor Vrancei, la o distanţă de 10 km de municipiul Râmnicu Sărat, pe raza comunei Slobozia Bradului, judeţul Vrancea.

Alt lăcaş de cult bucureştean în care se prăznuieşte ocrotitorul este Parohia "Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul" - Dristor, dar mai sunt şi alte biserici care serbează această sărbătoare, precum "Sfântul Ioan Piaţă", "Sfântul Ioan Botezătorul" - Pantelimon şi "Sfântul Ioan Moşi". De asemenea, hram este şi la Catedrala "Sfântul Ioan Botezătorul" din Ploieşti, lăcaş de cult închinat eroilor prahoveni din Primul Război Mondial, sau la parohiile: Podul Vadului din Breaza, Drăgăneasa. Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită în mod deosebit şi la Mănăstirea Frăsinei din Arhiepiscopia Râmnicului, unde se află biserica schitului vechi, construită de doi călugări bulgari, Ilarion şi Ştefan, în anul 1710, reconsolidat şi restaurat de-a lungul timpului.

Alte vechi vetre monahale aflate în sărbătoare: Mănăstirea "Sfântul Ioan Botezătorul" - Antoneşti din comuna argeşeană Corbeni, Mănăstirea Măxineni, una dintre cele mai vechi vetre sihăstreşti din judeţul Brăila, sau alte aşezăminte mai noi, precum Mănăstirea Gorovei din judeţul Botoşani, ctitoria egumenului Macarie Jora, între anii 1828 şi 1834, sau Schitul Sihla din Neamţ, care datează din anul 1813, Mănăstirea "Sfântul Ioan Botezătorul" din localitatea Valea Mare, Covasna, Mănăstirea Scărişoara Nouă din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, Mănăstirea "Sfântul Ioan Botezătorul" din Alba Iulia. (Marius Nedelcu, Ioan Buşagă)