Hram tradiţional în cetatea Sucevei

În ziua de prăznuire a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, credincioşii ortodocşi români cinstesc şi Aducerea Sfântului Ioan cel Nou la Suceava. Deşi ziua de prăznuire a Sfântului Ioan cel Nou este pe 2 iunie, tradiţia cinstirii acestui sfânt mucenic se face şi în ziua când cinstitele lui moaşte au fost aduse la Suceava. Astăzi, Sfânta Liturghie va fi săvârşită de trei ierarhi ai Bisericii noastre.

Programul manifestărilor dedicate sărbătorii Aducerii Moaştelor Sfântului Ioan cel Nou la Suceava au debutat ieri dimineaţă. Credincioşii din mai multe zone ale ţării au venit la Catedrala arhiepiscopală din Suceava încă de miercuri seara pentru a participa la procesiunea cu moaştele Sfântului Ioan cel Nou în curtea sfântului lăcaş. Cu acest prilej a fost oficiată slujba Acatistului Sfântului Ioan cel Nou, la finalul căreia arhim. Vartolomeu Chira, stareţul Mănăstirii "Sfântul Ioan cel Nou", a adresat un cuvânt de învăţătură pelerinilor prezenţi. "Este o tradiţie de mai mulţi ani ca la această procesiune de scoatere a sfintelor moaşte să participe atât credincioşi din municipiul Suceava, cât şi din judeţele învecinate. Oamenii continuă să vină să se închine la sfintele moaşte. Aici, preotul îi binecuvântează, oferindu-le câte o iconiţă şi un pliant cu viaţa Sfântului Ioan cel Nou şi cu învăţături de credinţă", a menţionat arhim. Vartolomeu Chira.

Pelerinii, la Suceava de acum două zile

După acest moment a continuat programul liturgic mănăstiresc: Miezonoptica, Utrenia, Ceasurile şi Sfânta Liturghie. Preoţii slujitori de la Catedrala arhiepiscopală din Suceava au stat la dispoziţia credincioşilor care au dorit să se spovedească pentru a primi Sfânta Împărtăşanie. O mare evlavie au la Sfântul Ioan cel Nou pelerinii din Maramureş, care, după ce se închină la sfintele moaşte, rămân până în ziua de hram, o parte din ei intonând la umbra copacilor pricesne. "Am pus la dispoziţie locuri de cazare în căminul Seminarului Teologic Liceal Ortodox "Sfântul Mitropolit Dosoftei" din Suceava şi suntem pregătiţi şi cu asigurarea mesei", a adăugat arhim. Vartolomeu.

Aseară, Înalt Preasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a săvârşit slujba Privegherii, iar astăzi de la ora 9:00, Sfânta Liturghie va fi săvârşită, pe un podium special amenajat, de IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, IPS Pimen şi PS Ioachim Băcăuanul. După Sfânta Liturghie urmează pelerinajul cu moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava pe următorul traseu: Catedrala arhiepiscopală din Suceava - Biserica "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe" - Mirăuţi - Biserica "Sfântul Dumitru" - Biserica "Sfântul Ierarh Nicolae" - Catedrala "Naşterea Domnului" - Biserica "Naşterea Maicii Domnului" - Catedrala arhiepiscopală din Suceava.

De şase secole, ocrotitor al Moldovei

Moaştele Sf. Ioan cel Nou, negustor trapezuntin, ale cărui viaţă şi lucrare ne duc anume spre capătul în care se făcea bine simţită fiinţarea Ţării Moldovei, au fost aduse la Suceava, după unii, în anul 1402, iar după părerea altora în 1415, din Cetatea Albă, cu mare cinste şi Litie.

În ultimul sfert de veac XVII, vremurile au început a se tulbura. Invazia armatelor poloneze în frunte cu regele Ioan Sobieski, în Moldova, împotriva turcilor, din vara anului 1686, s-a sfârşit prin numeroase prădăciuni. "Atunci, la întorsul Craiului - spune Nicolae Costin - s-a sculat Dositeiu Mitropolitul şi au închinat moaştele sfântului mucenic Ioan Novi la craiul Sobieski… şi s-au dus şi Dositeiu Mitropolitul împreună cu sfântul în ţara leşească, cu toate odoarele de mult preţ a Mitropoliei şi a sfântului." Există însă un izvor care arată că mitropolitul Dosoftei nu a fost părtaş cu nimic la invazia trufaşului Sobieski: "Eu n-am luat nici Sfântul, nici lăzile cu odăjduu dun Iaşi, ci Maiestatea Sa Craiul; el le ţine în cetatea Striji şi tot el le va trimite când va socoti de bine înapoi", vorbeşte sfântul mitropolit Dosoftei în scrisoarea sa către patriarhul Ierusalimului.

Faptul că mitropolitul Dosoftei pleacă din Suceva în exil împreună cu moaştele Sf. Ioan cel Nou este dovedit şi de o scrisoare din 18 octombrie 1689, în care mitropolitul mărturiseşte următoarele gânduri: "Eu smeritul mitropolit al Sucevei fiind depărtat de ţara mea cu Sfântul Ioan marele mucenic al lui Hristos şi cu toată comoara bisericească a sfintei noastre mitropolii a Sucevei cu o parte a fraţilor din cler… acum suntem pribegi în cetatea Striului şi aşteptăm până se linişteşte ţara şi atunci primind voie ne întoarcem cu tot ce e la noi, cu marele mucenic Ioan în… cetatea Sucevei pustiită şi devastată de desele încălcări şi silnicii şi cumplite necazuri".

Moaştele au stat în Polonia 97 de ani. Acolo a murit şi Dosoftei în anul 1693, iar sfintele moaşte au fost străjuite permanent de câţiva călugări din Moldova.

Lacrimi de bucurie la reîntoarcerea moaştelor

După nenumărate cereri de readucere a moaştelor la Suceava, în noaptea de 18 iunie 1783, doi arhimandriţi, Ioasaf şi Meletie, trimişi de episcopul Dositei Herescu la Zolkiew, luând legătura cu împăratul şi ajutaţi de garnizoana imperială, au ridicat odorul cel de mult preţ, racla cu sfintele moaşte, le-au aşezat într-o trăsură şi, străjuiţi de şapte ostaşi, au pornit spre Cernăuţi. După câteva zile de călătorie, au sosit la frontiera dintre Galiţia şi Bucovina, anume la podul de peste râul Colacin. Aici a avut loc un moment solemn. De o parte stătea mulţimea credincioşilor Galiţiei, plângând după pierderea acestui sfânt odor, iar de cealaltă parte stătea mulţimea credincioşilor moldoveni, formată din peste 200 de preoţi şi mii de credincioşi, în haine de sărbătoare, cu icoane, cu flori şi cu lumânări aprinse în mâini, plângând de bucurie că li se întoarce acasă Sf. Ioan cel Nou, ocrotitorul lor.

În ziua de 29 iunie 1783, cortegiul intra în Cernăuţi, iar moaştele au fost depuse în Biserica "Sf. Treime", spre închinare tuturor, unde au stat până la 7 septembrie. În ajunul sărbătorii Naşterii Maicii Domnului, au fost duse în procesiune spre Suceava, cu acelaşi alai de sute de preoţi şi mii de credincioşi. Procesiunea a durat trei zile. La Suceava, racla a stat cinci zile în Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - Iţcani, iar în seara zilei de 13 septembrie, privegherea praznicului Înălţării Sf. Cruci, cinstitele moaşte au fost aduse în catedrala vechii mitropolii a Moldovei din Suceava şi aşezate cu mare cinste la locul de odinioară.

Când a izbucnit Primul Război Mondial, pentru a fi ferite de flăcări, cinstitele moaşte au fost duse la Viena şi aşezate într-o capelă situată pe fosta stradă Lowelstrasse nr. 8, unde au stat până la 25 iulie 1918, când au fost readuse la Suceava şi reaşezate sub baldachinul de piatră din Biserica "Sf. Gheorghe".

De la aducerea moaştelor Sf. Ioan cel Nou de la Zolkiew, pe lângă ziua de pomenire de 2 iunie i s-a mai consacrat încă o zi de serbare, 24 iunie, zi în care prăznuim Naşterea Sf. Ioan Botezătorul sau Sânzienele. Este foarte probabil că ziua aceasta i s-a consacrat pentru amintirea zilei când i s-au luat moaştele de la Zolkiew şi s-au pornit spre Suceava, nemijlocit, înainte de Sânziene. Această zi este cinstită cu mare solemnitate începând din 1880, când a fost numit ca mitropolit al Bucovinei Silvestru Morariu Andrievici, până în zilele noastre.