Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
Hramul Salonului „Sfinţii Români” din Reşedinţa Patriarhală
În Duminica a 2-a după Rusalii, a Sfinţilor Români, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârşit Sfânta Liturghie în salonul de la intrarea în Reşedinţa Patriarhală, împodobit cu pictură în tehnica mozaic, în care sunt reprezentaţi sfinţii români. După citirea Sfintei Evanghelii, Preafericirea Sa a rostit un cuvânt de învăţătură în care a evidenţiat faptul că Mântuitorul Iisus Hristos i-a format pe Apostoli pentru sfinţirea popoarelor.
În Duminica a 2-a după praznicul Cincizecimii, Biserica noastră a adus cinstire sfinților care au trăit pe pământul românesc. Urmând acestei frumoase tradiții, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârșit duminică, 21 iunie, Sfânta Liturghie în salonul închinat sfinților români din Reședința Patriarhală. Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat în cuvântul de învățătură că Domnul Hristos Îşi alege ca ucenici oameni simpli, dar smeriţi şi sinceri:„Mântuitorul Iisus Hristos cheamă ucenici pe care îi formează timp de trei ani, îi învaţă despre tainele Împărăţiei cerurilor şi îi pregăteşte ca apoi să-i trimită în lume pentru a binevesti Evanghelia mântuirii sau Evanghelia vieţii veşnice. El alege oameni simpli, care nu au o cultură sau o pregătire intelectuală deosebită. Îi alege după criteriul smereniei şi al simplităţii, al sincerităţii. De aceea, Mântuitorul Iisus Hristos preferă oameni obişnuiţi cu greutăţile zilnice, cu munca şi cu traiul mai simplu. Cei dintâi care sunt chemaţi de El ca să devină Apostoli, adică trimişi la misiune, sunt pescari, şi le spune: «Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni» (Matei 4, 19). Primii pe care îi cheamă sunt frații Petru și Andrei din Betsaida Galileei şi apoi, pe alţi doi fraţi, Iacov şi Ioan, fiii lui Zevedeu”.
Patriarhul României a explicat de ce ucenicii au răspuns chemării Mântuitorului Iisus Hristos de a-L urma, cu toate că nu li se promisese nimic din lumea aceasta. „Mântuitorul Iisus Hristos, când îi cheamă pe ucenici, nu le promite nimic din lumea aceasta, nu le spune care este planul Lui, ci doar le spune să-L urmeze şi-i va face pescari de oameni. Ce poate înţelege unul dintre aceşti simpli pescari, cum va fi el în viitor pescar de oameni? N-au înţeles, dar ceva tainic au simţit în sufletul lor, mai presus de orice calcul logic şi omenesc, pragmatic şi programatic. Au înţeles că această chemare este irezistibilă, că nu pot să nu răspundă. Aici vedem puterea chemării lui Hristos. El când i-a chemat pe primii ucenici la apostolat nu era un simplu om, ci era Dumnezeu-Cuvântul Care S-a făcut Om pentru mântuirea oamenilor. De aceea, chemarea Lui este irezistibilă. Nu este o simplă chemare pentru un program din lumea aceasta, este o chemare pentru un program al lui Dumnezeu în favoarea întregii lumi (...). Chemarea Mân-tuitorului Iisus Hristos era chemare la o lucrare pentru viaţa veşnică. Aşa se explică de ce ei au lăsat imediat mrejele lor, Iacov şi Ioan l-au lăsat pe tatăl lor în corabie şi L-au urmat pe Iisus”, a explicat Preafericirea Sa.
Părintele Patriarh Daniel a evidenţiat apoi că primul chemat la apostolat, Sfântul Andrei, fratele Sfântului Petru, a devenit Apostol al mai multor neamuri, printre acestea numărându-se şi strămoşii noştri geto-daci şi romani: „Sfântul Apostol Andrei va deveni Apostolul multor popoare din jurul Mării Negre şi din părţile Greciei şi ale Bizanţului. El este, împreună cu Sfântul Apostol Filip, predicatorul şi creştinătorul strămoşilor noştri geto-daco-romani. Această lucrare a lui a început în Dobrogea, după mărturiile istoricilor, şi de aceea noi suntem o Biserică de pe timpul Sfinţilor Apostoli. Sfântul Apostol Andrei şi Sfântul Apostol Filip sunt părinţii duhovniceşti ai poporului român. De aceea, în Acatistul Sfinţilor Români, rostit astăzi, ei sunt des pomeniţi ca fiind trimişii lui Hristos pentru ca diferite popoare păgâne să audă Evanghelia mântuirii şi să devină creştine”.
Preafericirea Sa a mai subliniat că poporul român a fost creştinat lent, în etape, spre deosebire de alte popoare, care au fost creştinate la comandă. „Creştinarea poporului român s-a făcut la început prin oameni simpli. Un rol important l-au avut şi soldaţii creştini din cele două Legiuni romane: Gemina şi Macedonica, aduse pe teritoriul Daciei după cucerirea acesteia de către împăratul Traian, în anul 106. Această lucrare pornită de Sfinţii Apostoli Andrei şi Filip a adus bogăţia mare a multor sfinţi rugători pentru poporul nostru. De aceea, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în şedinţa sa de lucru din 19-20 iunie 1992, ca Duminica a 2-a după Rusalii să fie Duminica Sfinţilor Români, cunoscuţi şi necunoscuţi. Înaintea noastră, alte Biserici au hotărât ca în Duminica a 2-a după Rusalii să îi pomenească pe sfinţii din neamul lor. De asemenea, Sfântul Munte Athos prăznuieşte astăzi Duminica Tuturor Sfinţilor Athonului. Este foarte important să ştim că aceşti sfinţi - 152 de sfinţi străromâni şi români sau sfinţi de alte neamuri care au moaşte pe teritoriul ţării noastre - au umplut calendarul Bisericii noas-tre, încât nu este nici o lună din an în care să nu fie pomenit cel puţin unul sau doi sfinţi români. Aici, în acest salon, sunt pictaţi majoritatea sfinţilor români: dobrogeni, munteni, ardeleni şi moldoveni (...). Astăzi sunt pomeniţi toţi sfinţii români cunoscuţi şi necunoscuţi, cei care au fost canonizaţi şi cei care încă nu sunt trecuţi în calendar, cei care au pătimit în închisorile comuniste şi cei care au pătimit luptând pentru păstrarea credinţei ortodoxe. Sunt pomeniţi sfinţi atât clerici, cât şi mireni, şi anume, părinţi care au crescut copiii în credinţa ortodoxă, bătrâni creştini înţelepţi, copii, tineri, bărbaţi şi femei care au păstrat cu fidelitate credinţa ortodoxă şi au transmis-o din generaţie în generaţie. Ne rugăm astăzi tuturor sfinţilor români să mijlocească înaintea Tronului Preasfintei Treimi, împreună cu Sfântul Apostol Andrei şi cu Sfântul Apostol Filip, ca noi să păstrăm dreapta credinţă apostolică, să cultivăm virtuţile vieţii creştine şi să transmitem bogăţia spirituală a Ortodoxiei”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.