Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
Hramuri de tradiţie la Maglavit şi Vodiţa
Mai multe biserici de enorie şi aşezăminte monahale din Mitropolia Olteniei îşi vor serba mâine hramul. Între acestea se numără şi mănăstirile Maglavit, judeţul Dolj, şi Vodiţa, judeţul Mehedinţi, vechi centre de tradiţie monahală în pământul oltenesc.
Praznicul Naşterii Maicii Domnului este sărbătorit în bisericile şi mănăstirile din Oltenia prin slujbe şi rugăciuni de laudă închinate Preasfintei Fecioare. Cu acest prilej, urmând unei tradiţii bine înrădăcinate, mai multe centre monahale îşi deschid porţile pentru sutele de pelerini veniţi din toate colţurile ţării pentru a afla mângâiere şi răspuns bun la rugăciunile pe care cu smerenie le înalţă către Mântuitorul Hristos şi Preasfânta Sa Maică.
Mănăstirea Maglavit, o tradiţie izvorâtă din credinţă
Arhiepiscopia Craiovei trăieşte de peste şapte decenii acest mare praznic prin inima Mănăstirii Maglavit, din judeţul Dolj. Închinată Naşterii Maicii Domnului şi Izvorului Tămăduirii, cinstitul aşezământ a apărut în pământul Olteniei ca rod al rugăciunilor fervente înălţate ani de-a rândul de miile de credincioşi care poposeau aici din toate părţile ţării pentru a afla tămăduire. Aici este locul unde "Dumnezeu S-a arătat pe pământ", descoperindu-Se unui om simplu, cioban din localitate, cu numele de Petrache Lupu. Viziunile sale s-au făcut cunoscute în întreaga ţară, adunând aici mii de pelerini. Acest fapt a generat ideea ridicării unei mănăstiri care să poarte, mai departe peste veacuri, o tradiţie născută din credinţă.
Piatra de temelie a Mănăstirii Maglavit s-a pus la data de 14 septembrie 1935, de către episcopul râmnicean Vartolomeu Stănescu. În timpul regimului comunist lucrările au fost sistate şi pelerinajele interzise. Totul ajunsese aproape o ruină. Construcţia mănăstirii a fost reluată în anul 1995 prin strădania mitropolitului Nestor Vornicescu al Olteniei.
Ultima dorinţă a lui Petrache Lupu a fost aşezarea osemintelor sale lângă locul viziunilor sale, cât mai aproape de mănăstirea pe care de atât timp aştepta să o vadă ridicată. Din diferite motive, în anul 1994 (anul morţii sale), dorinţa nu i s-a îndeplinit. În 1999, vlădica Nestor a promis familiei că va muta osemintele lui Petrache în apropierea mănăstirii, întocmai cum îşi dorise. Anul trecut, la 29 mai, făgăduinţa mitropolitului Nestor a fost împlinită de către succesorul său în scaunul chiriarhal, Înalt Preasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, care, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, a adus rămăşiţele pământeşti ale ciobanului din cimitirul comunei şi le-a aşezat în faţa bisericii mănăstirii.
Mâine, de ziua hramului, Înalt Preasfinţitul Irineu va fi prezent în mijlocul credincioşilor pentru a sluji Sfânta Liturghie.
Naşterea Maicii Domnului în Episcopia Severinului şi Strehaiei
În Episcopia Severinului şi Strehaiei, nu mai puţin de 13 biserici îşi vor serba mâine hramul. Astfel, parohiile mehedinţene Govodarva, Şovarna de Sus, Izvorul Aneştilor, Ostrovul Corbului, Ţigănaşi, Bahna, Dubova, Jidoştiţa, Magheru, Pârlagele şi Grozeşti vor îmbrăca haina de praznic. Este zi de sărbătoare şi pentru Parohia Meva, din Drobeta-Turnu Severin, prilej cu care preotul paroh Dumitru Iliescu invită enoriaşii la slujba de hram.
Pe lângă bucuria trăită de credincioşi în bisericile de mir, sărbătoarea închinată Maicii Domnului va trece şi în rândul monahilor şi monahiilor din eparhie. Mănăstirea Vodiţa, veche vatră monahală de pe defileul Dunării, îşi va serba ocrotitoarea. Cu acest prilej, Preasfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, va oficia slujba Sfintei Liturghii, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Mănăstirea Vodiţa este aşezământ monahal de călugări, întemeiat între anii 1364 şi 1370 de Sfântul Nicodim pe cheltuiala voievodului Ţării Româneşti Vlaicu Vodă. Cinstitul aşezământ a fost refăcut de Radu cel Mare în jurul anului 1500. A cunoscut o perioadă de decădere după războiul austro-turc din 1718. După ce a fost şters din rândul aşezămintelor monahale româneşti, a reînfiinţat în anul 1990, când a fost începută restaurarea şi a fost construit un corp de chilii pentru desfăşurarea vieţii de obşte. În anul 1995 s-a început execuţia unei frumoase biserici de lemn, la realizarea căreia au fost preluate elemente din stilul tradiţional maramureşean. Biserica a fost sfinţită la data de 29 iulie 2001 de către IPS Teofan Savu, pe atunci mitropolitul Olteniei. Din anul 1997, stareţ al Mănăstirii Vodiţa este protosinghelul Ioanichie Nicolaescu.