„Icoanele prezintă o vedere profetică a viitorului ultim al omenirii”

În Duminica întâi din Postul Sfintelor Paşti, a Ortodoxiei, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârşit Sfânta Liturghie a Sfântului Ierarh Vasile cel Mare la Catedrala Patriarhală din Capitală împreună cu Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, și cu Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi. În cadrul slujbei au fost rostite ectenii și rugăciuni de mulțumire pentru binefacerile revărsate de Dumnezeu asupra Preafericirii Sale, la împlinirea a 33 de ani de la primirea hirotoniei întru arhiereu. La final, a fost prezentat volumul „Rugăciunea - Izvor de lumină pentru viața și misiunea Bisericii. Lucrarea Bisericii în societate în anul 2022”.

La momentul rânduit, Părintele Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învățătură în care a subliniat că pasajul evanghelic duminical (Ioan 1, 43-51) ne învață că adevărata credință reprezintă mărturisirea dumnezeirii lui Iisus Hristos, mărturisire care descoperă credincioșilor Împărăția cerurilor. Preafericirea Sa a tâlcuit în continuare Evanghelia acestei duminici, textul relatând chemarea la apostolat a lui Filip și a lui Natanael. Patriarhul României a explicat primele cuvinte adresate de Mântuitorul Hristos lui Natanael, „iată cu adevărat israelit în care nu este vicleșug” (Ioan 1, 47): „Iisus l-a privit pe om și a vorbit despre sufletul său, arătând că El cunoaște sufletele oamenilor pe care nu i-a întâlnit niciodată, precum și toată viața lor. Acest fapt denotă o cunoaștere duhovnicească, spirituală. Iisus a văzut sinceritatea lui Natanael și sufletul său curat. Răspunzând întrebării adresate de Natanael, Mântuitorul îi arată că l-a văzut atunci când se afla în alt loc, la o distanță foarte mare. Atunci Natanael și-a dat seama că Iisus este un om al lui Dumnezeu sau este chiar Fiul lui Dumnezeu. El a mărturisit că Iisus este Împăratul lui Israel, adică este trimisul lui Dumnezeu în lume pentru a mântui poporul Israel. În momentul acela, însă, Iisus îl conduce în cu­noaștere pe Natanel și mai sus, arătând că El nu este numai Regele lui Israel, ci și Împăratul îngerilor. El nu este o figură politică, pământească, ci este Împăratul veșnic pe care îngerii din ceruri îl înconjoară. Mântuitorul arată că îngerii care urcă și coboară peste Fiul Omului (Ioan 1, 51) sunt îngerii care știu că Iisus este Capul Bisericii. Ei duc rugăciunile credincioșilor din Biserică spre tronul Preasfintei Treimi și aduc de acolo binecuvântarea lui Dumnezeu pentru oamenii rugători. La sfârșitul Evangheliei de astăzi vedem că este descoperită și taina Bisericii lui Hristos. Mântuitorul deschide ochii celor care cred și aceștia văd Împărăția cerurilor, ceea ce înseamnă că, de fapt, credința este o altă vedere, o vedere dincolo de cea trupească, materială. Credința este vederea duhovnicească a prezenței și lucrării lui Dumnezeu în istorie”.

„Cine L-a văzut pe Iisus din Nazaret a văzut pe Fiul cel veșnic al lui Dumnezeu”

În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a evidențiat motivul pentru care acest pasaj evanghelic a fost lecturat în întâia duminică a Postului Sfintelor Paști: „Evanghelia de astăzi a fost rânduită de Biserică spre a fi citită la Duminica Ortodoxiei deoarece în această zi se face și prăznuirea adevărului ortodox privind sfintele icoane. În Noul Testament, Hristos este numit Cuvântul lui Dumnezeu, dar și chipul sau icoana lui Dumnezeu. Adevărul esențial este acesta: Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu cel veșnic și nevăzut, din iubire de oameni și pentru mântuirea lor, S-a făcut Om văzut. Veșnic fiind, a devenit Om muritor pentru ca oamenilor să le dăruiască harul îndumnezeirii și viața veșnică. Astfel, cine L-a văzut pe Iisus din Nazaret a văzut pe Fiul cel veșnic al lui Dumnezeu. De aceea, icoana ortodoxă Îl zugră­vește pe Hristos nu doar arătând chipul Său omenesc, ci scriind deasupra capului Său literele grecești care înseamnă «Cel ce este veșnic». De asemenea, în jurul capului este pictată o aureolă de lumină. Trupul Său obișnuit a fost văzut de Natanel și de ceilalți Apostoli, dar Hristos a arătat mai târziu trupul Său plin de slavă, la Schimbarea la Față. Aceeași aureolă este prezentă și în jurul capului sfinților. Aureola este lumina veșnică și necreată a lui Dumnezeu împărtășită umanității. Așadar, noi vedem chipul lui Hristos și slava Sa veșnică simbolizată prin nimbul din jurul capului. În cazul sfinților, vedem chipul lor din istorie, dar transfigurat și înconjurat de slava harului lui Dumnezeu”.

„Icoana confirmă întruparea Domnului”

„Credința ortodoxă exprimată prin icoane este o mărturisire completă, nu numai prin cuvânt, ci și prin imagine. Iisus Hristos este chipul sau icoana veșnică a lui Dumnezeu Tatăl, făcându-Se cunoscut oamenilor mai ales după ce a luat chip de om. În Duminica Ortodoxiei noi mergem cu icoanele în procesiune, mărturisind biruința adevărului că icoana confirmă întruparea Domnului, că Dumnezeu Cel nevăzut S-a făcut văzut pentru ca, prin Înviere, să ne dăruiască viață veșnică. El a luat trup pentru a ni-L dărui pe Duhul Sfânt. Sfinții Părinți ai Bisericii ne spun că El S-a făcut Om pentru ca omul să se îndumnezeiască prin har. În Ortodoxie, icoanele ne arată și o vedere a Împărăției cerurilor. Icoanele de pe catapeteasma unei biserici ortodoxe reprezintă venirea Împărăției cerurilor spre noi, pentru ca noi să intrăm în Împărăția iubirii Preasfintei Treimi. Icoana ortodoxă este și o chemare la rugăciune: ea nu este un obiect care exprimă doar frumu­sețe, ci cheamă la rugăciune și la viețuire sfântă prin sfinții pictați. De aceea, în Biserică noi nu avem numai icoane, ci și cărți numite Viețile Sfinților, care ne prezintă nevoința și faptele credinței acestora. Icoanele reprezintă și faptul că sfinții sunt prietenii noștri și rugători pentru noi. Când cineva intră în biserică și se roagă, simte că nu este singur, ci se roagă împreună cu sfinții prezenți aici. În Ortodoxie, icoanele prezintă o vedere profetică a viitorului ultim al omenirii, anume slava, frumusețea și bucuria Împărăției Tatălui, Fiului și Sfântului Duh”, a concluzionat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

„Rugăciunea - Izvor de lumină pentru viața și misiunea Bisericii”

La finalul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a prezentat volumul „Rugăciunea - Izvor de lumină pentru viața și misiunea Bisericii. Lucrarea Bisericii în societate în anul 2022”, apărut de curând la Editura BASILICA a Patriarhiei Române: „Volumul îngrijit de părintele arhimandrit Paisie Teodorescu, vicar patriarhal, și de părintele consilier patriarhal Ion Dragomir conține 764 de pagini, fiind inserate în text și o mulțime de fotografii legate de evenimentele la care se referă mesajele, comunicările și cuvântările Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Această carte prezintă activitatea Bisericii noastre desfășurate în anul precedent, reprezentând totodată și o lectură duhovnicească, întrucât este cunoscută grija Părintelui Patriarh pentru cuvântul rostit sau scris, fiecare text fiind alcătuit cu foarte multă grijă și abordând o diversitate excep­țională de probleme tratate în profunzimea lor, într-o formă literară atrăgătoare, de înaltă calitate”.

Totodată, ierarhul a rostit și un cuvânt festiv dedicat împlinirii a 33 de ani de la primirea marelui dar al arhieriei de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel: „În această zi îl cinstim în mod deosebit pe Părintele nostru duhovnicesc întrucât acum 33 de ani, în Duminica Ortodoxiei, a primit harul hirotoniei întru arhiereu, har pe care l-a arătat lucrător ca nimeni altul, atât ca Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, cât și ca Patriarh al României. De aceea, ziua de astăzi este un prilej cu care ne simțim îndatorați să transmitem Părintelui Patriarh Daniel un cuvânt de recunoștință și de mulțumire pentru osteneala de zi și de noapte pe care o arată în promovarea, predicarea și apărarea Sfintei Ortodoxii. Lucrarea excepțională care exprimă pasiunea, devotamentul și râvna Părintelui Patriarh pentru Duminica Sfintelor Icoane o reprezintă împodobirea Catedralei Naționale cu icoane în mozaic. Îi dorim Preafericitului Părinte Daniel puterea și râvna de a termina cât mai repede posibil împodobirea Catedralei Naționale care va face din această sfântă biserică un monument de prim ordin în întreaga lume ortodoxă”. În semn de prețuire, Patriarhul României a primit un buchet de flori din partea slujitorilor Catedralei Patriarhale.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulțumit Episcopului-vicar patriarhal pentru prezentarea volumului despre activitatea Bisericii Ortodoxe Române în anul 2022, precum și tuturor credincioșilor și colaboratorilor care au contribuit la aceste activități. De asemenea, Preafericirea Sa a prezentat stadiul actual al lucrărilor de pictură desfășurate la Catedrala Națională, îndemnându-i pe cei prezenți ca mai ales în Duminica Ortodoxiei, când prăznuim sărbătoarea sfintelor icoane, să ajute la continuarea pictării icoanelor în mozaic ale sfântului lăcaș.

În cadrul Sfintei Liturghii, arhidiaconul Constantin Hurjui a citit Pastorala Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române adresată clerului și credincioșilor din Patriarhia Română la Duminica Ortodoxiei.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române și de membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale.