▲ Cuvânt rostit ieri, în numele Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc, de PS Vincenţiu Ploieşteanul, Episcop-Vicar Patriarhal ▲
Preafericite Părinte Patriarh,
Excelenţa Voastră, domnule preşedinte al României,
Domnilor miniştri,
Înalt Preasfinţiile
şi Preasfinţiile Voastre,
Distinşi şi Onoraţi participanţi,
Preacucernici şi Preacuvioşi Părinţi Consilieri Patriarhali şi Arhiepiscopali,
Se împlineşte un an de când, prin voia lui Dumnezeu şi alegerea care s-a făcut în ziua de 12 septembrie 2007 de către organismele bisericeşti statutare,
în ziua de duminică, 30 septembrie 2007, Preafericitul Părinte Daniel a fost întronizat în Catedrala patriarhală din Bucureşti, ca Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi cel de-al şaselea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
Ne sunt proaspete în memorie gândurile şi cuvintele Preafericirii Voastre rostite în primele clipe ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române când, în duhul Tradiţiei Sfinte, în spiritul continuităţii ziditoare şi sub semnul înnoirii binefăcătoare, aţi adus la cunoştinţa Bisericii şi a poporului drept credincios semnele renaşterii Bisericii noastre la începutul acestui al treilea mileniu creştin.
Caracteristica dominantă a activităţii desfăşurate în acest an de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel
stă sub semnul împlinirilor, a activităţilor în derulare, precum şi a iniţierii unor proiecte de viitor axate pe câteva direcţii majore de activitate ale instituţiilor centrale bisericeşti de la Patriarhia Română: legislativ şi juridic-bisericesc, pastoral-liturgic, cultural-misionar, social-filantropic, economic-financiar şi patrimonial-imobiliar, fiecare dintre aceste preocupări având propriile dimensiuni şi specificităţi în dezvoltarea şi transpunerea în realitate.
Dintru început, PF Părinte Patriarh Daniel a avut la inimă finalizarea demersului Sfântului Sinod al Bisericii noastre, iniţiat în timpul fericitului întru adormire Patriarhul Teoctist,
de a oferi Bisericii noastre un nou cod de legiuiri proprii, izvorât din Tradiţia canonică a Bisericii Ortodoxe Ecumenice, care să răspundă cerinţelor vieţii bisericeşti şi religioase a clerului, monahilor şi credincioşilor ortodocşi români, oriunde ar vieţui. Astfel, sub purtarea de grijă a Părintelui Patriarh Daniel,
a fost definitivat şi aprobat noul Statut pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa Sfântului Sinod din 28 noiembrie 2008, care a intrat în vigoare odată cu recunoaşterea sa prin hotărârea Guvernului României din 16 ianuarie 2008, adoptată în temeiul Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor. Prin strădania Preafericitului Părinte Patriarh Daniel,
Statutul a fost tipărit la Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române şi difuzat tuturor unităţilor bisericeşti, mănăstireşti şi de învăţământ teologic din Patriarhia Română, având şi o cuprinzătoare prefaţă întocmită de Preafericirea Sa.
Ca proiect în curs de desfăşurare în domeniul legislaţiei bisericeşti se află, din iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi cu aprobarea Sfântului Sinod,
amendarea principalelor regulamente de aplicare a Statutului şi anume: Regulamentul organismelor centrale din Patriarhia Română, Regulamentul organismelor deliberative, Regulamentul pentru numirea şi transferarea clerului, precum şi Regulamentul de procedură al instanţelor disciplinare şi de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române.
Noi eparhii în ţară şi în străinătate
Profund cunoscător al realităţilor şi cerinţelor misionar-pastorale şi administrativ-bisericeşti din ţară şi din afara graniţelor României, în primul an de păstorire a Preafericirii Sale,
Sfântul Sinod a aprobat noi structuri canonice şi organizatorice bisericeşti prin înfiinţarea a patru noi eparhii, dintre care una în ţară - Episcopia Sălajului - şi
trei în afara graniţelor ţării - Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei şi Portugaliei; Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord; Episcopia Ortodoxă Română a Australiei şi Noii Zeelande, înscrierea acestora în Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, aprobarea statutelor de organizare şi funcţionare ale acestora, dar şi
înfiinţarea a două noi Parohii Ortodoxe Române în Japonia (Tokyo şi Osaka). De asemenea,
Sfântul Sinod a aprobat înscrierea în Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române şi a celor patru eparhii reactivate de Mitropolia Basarabiei şi recunoscute juridic de autorităţile de stat din Republica Moldova: Arhiepiscopia Chişinăului; Episcopia de Bălţi (fostă a Hotinului); Episcopia Basarabiei de Sud (fostă de Cetatea Albă - Ismail); Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor şi a toată Transnistria (fostă Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria). La acestea se adaugă înfiinţarea Reprezentanţei Patriarhiei Române pe lângă instituţiile europene (Bruxelles), precum şi înscrierea acesteia în Statut, împreună cu Reprezentanţa de la Locurile Sfinte (Aşezămintele Româneşti de la Ierusalim, Iordan şi Ierihon) şi Reprezentanţa de la Sofia (Parohia Ortodoxă Română). Un lucru cu totul
inedit, dar relevant pentru păstrarea legăturilor spirituale şi culturale cu Patriarhia Română, a constituit-o grija Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru
înscrierea în Statut a Aşezămintelor Româneşti din Sfântul Munte Athos (Prodromu, Lacu etc.), iar în perspectiva amendării Statutului, a
Comunităţii Ortodoxe Române din Turcia, cât şi a altor comunităţi ortodoxe române din afara graniţelor României.
Zece ierarhi aleşi şi întronizaţi
În mod firesc şi potrivit prevederilor Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vegheat la
alegerea de ierarhi pentru ocuparea scaunelor chiriarhale vacante (4) sau nou-înfiinţate din ţară şi din afara graniţelor României (5), precum şi la alegerea de episcopi-vicari la eparhii (1) astfel că, în primul an de Patriarhat, au fost aleşi, hirotoniţi, unde a fost cazul, şi întronizaţi următorii 10 (zece) ierarhi: IPS Teofan ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei şi Arhiepiscop al Iaşilor;
IPS Irineu ca Mitropolit al Olteniei şi Arhiepiscop al Craiovei;
PS Visarion ca Episcop al Tulcii;
PS Petroniu ca Episcop al Sălajului;
PS Sebastian ca Episcop al Slatinei;
PS Siluan ca Episcop ortodox român al Italiei;
PS Timotei ca Episcop ortodox român al Spaniei şi Portugaliei;
PS Macarie ca Episcop ortodox român al Europei de Nord;
PS Mihail ca Episcop ortodox român al Australiei şi Noii Zeelande;
PS Andrei Făgărăşanul ca Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului. În îndeplinirea atribuţiilor statutare ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, la propunerea Preafericirii Sale,
Sfântul Sinod a aprobat conferirea rangului cu titlu personal de mitropolit onorific IPS Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei, precum şi încredinţarea statutului de Exarh Patriarhal de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pentru a reprezenta pe Preafericirea Sa şi Biserica Ortodoxă Română în dialogul cu instituţiile creştine internaţionale, cu instituţiile europene, cu parlamentarii şi delegaţii români din aceste foruri, precum şi cu ierarhii români din Europa şi din alte părţi ale lumii, în scopul slujirii intereselor Bisericii Ortodoxe Române.
Punerea pietrei de temelie a Catedralei Mântuirii Neamului
În domeniul construcţiilor bisericeşti, întâiul an de arhipăstorire a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel a debutat sub auspiciile
relansării viguroase a demersurilor pentru aducerea la viaţă a proiectului noii Catedrale patriarhale - Catedrala Mântuirii Neamului, iniţiat după mai bine de 75 de ani de fericitul întru adormite Patriarhul Teoctist. După ce,
la 29 noiembrie 2007, împreună cu membrii Sfântului Sinod, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a sfinţit amplasamentul noii Catedrale patriarhale, situat între Calea 13 Septembrie, Str. Izvor şi Bulevardul Naţiunilor Unite, aprobat prin Legea 261/2005, cu o suprafaţă de 110.000 mp, în anul care a urmat au fost întocmite sau sunt în curs de execuţie lucrări preliminare specifice pentru demararea construcţiei constând în: obţinerea Certificatului de Urbanism, efectuarea lucrărilor de defrişare a terenului, ridicarea topografică a terenului, bornarea suprafeţei de 11 ha, întocmirea planului cadastral, elaborarea studiului geoelectric de mică adâncime, demararea licitaţiei pentru studiul geotehnic, întocmirea studiului şi proiectului reţelelor subterane şi de asigurare a resurselor de utilităţi (apa, electricitate etc). De asemenea, subliniem că, având la suflet demararea grabnică a lucrărilor,
PF Părinte Patriarh are pe masa de lucru studiul privind fundamentarea teologică şi simbolistică a noii Catedrale patriarhale pe baza căreia se va trece, în etapa imediat următoare, la întocmirea proiectului arhitectural al acesteia.
Tot în domeniul construcţiilor bisericeşti, amintim că Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a iniţiat
numeroase lucrări de reparaţii şi restaurare, care sunt în curs de finalizare, la Aula Magna Teoctist Patriarhul din Palatul Patriarhiei, precum şi
lucrări de consolidare, reparaţii şi reamenajări la Reşedinţa patriarhală, inclusiv
edificarea unui nou paraclis, cu hramul Sfântul Grigorie Luminătorul, care a fost sfinţit astăzi (n.r: ieri, 30 septembrie). Pentru perioada care urmează, PF Părinte Patriarh Daniel
are în vedere consolidarea terenului şi a unor părţi ale Reşedinţei patriarhale. Tot pe această linie, subliniem şi
achiziţionarea şi dotarea a două hale industriale la Popeşti-Leordeni, pentru a fi instalată Rotativa Man Cromoset, destinată tipăririi „Ziarului Lumina“, dar şi
începerea, în scurtă vreme, a lucrărilor de reamenajare a Centrului Social-Cultural „Sfântul Andrei“, situat în Bd. Regina Maria din Bucureşti.
▲
Misiune prin mass-media
Pentru
a răspunde cerinţelor sporite de sprijinire a activităţilor pastoral-liturgice, misionar-culturale, social-filantropice şi educative care se desfăşoară în Biserica Ortodoxă Română, în scopul mântuirii credincioşilor în contextul vieţii sociale şi spirituale contemporane, încă din primele zile în slujirea ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vegheat personal la dotarea şi
darea în funcţiune a studiourilor de producţie şi emisie Radio Trinitas Bucureşti, inaugurat la 27 octombrie 2007, care, în anul 2008, a împlinit 10 ani de existenţă şi care, în prezent, are 34 de frecvenţe audio-vizuale (32 terestre şi două via satelit), dar şi a celorlalte structuri mass-media ale Patriarhiei Române: Postul de Televiziune Trinitas; Cotidianul „Ziarul Lumina“, săptămânalul „Lumina de Duminică“ şi revista lunară „Vestitorul Ortodoxiei“; Agenţia de Ştiri Basilica şi Biroul de Presă,
grupate în Centrul de Presă Basilica al Patriarhiei Române, lucrare de pionierat şi instituţie-unicat în întreaga Ortodoxie. Amintim aici şi
inaugurarea noului Studio al Radio Trinitas din Iaşi, care a fost binecuvântat personal de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în ziua de 7 iunie 2008.
Realizări în plan social-filantropic
În primul an de păstorire a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel,
dintre cele mai importante realizări în plan social-filantropic amintim că Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi prim-ministrul României, Domnul Călin Popescu-Tăriceanu au semnat
Protocolul de Cooperare în domeniul incluziunii sociale, încheiat între Patriarhia Română şi Guvernul României (2 octombrie 2007, la Palatul Victoria). Protocolul are ca scop reglementarea şi coordonarea acţiunilor de cooperare în domeniul incluziunii sociale. De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi dl Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătăţii Publice, au semnat
Protocolul de cooperare privind parteneriatul Asistenţă Medicală şi Spirituală, încheiat între Patriarhia Română şi Ministerul Sănătăţii Publice (joi, 24 iulie 2008, la Reşedinţa Patriarhală), prin care s-a stabilit cadrul general de reglementare a acţiunilor de cooperare între cele două instituţii în domeniul asistenţei medicale integrate cu domeniul asistenţei sociale şi spirituale. Amintim şi
înfiinţarea Federaţiei Filantropia, care are ca scop dezvoltarea cooperării cu celelalte organizaţii neguvernamentale care funcţionează cu binecuvântarea Bisericii Ortodoxe Române şi cu sectoarele social-filantropice ale eparhiilor, precum şi susţinerea acestora în relaţia cu autorităţile statului şi cu instituţii publice sau private, în vederea realizării unei strategii şi viziuni unitare de lucru în conformitate cu Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române şi cu hotărârile Sfântului Sinod. În derulare se află
Parteneriatul cu Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi Autoritatea de Management a Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, prin care au fost organizate sesiuni multiple de pregătire a preoţilor în domeniul fondurilor structurale, precum şi cursuri de specializare a asistenţilor sociali din structurile Bisericii Ortodoxe Române. Din iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, ca
proiecte imediate în domeniul social-filantropic, se are în vedere: crearea şi organizarea
Centrului Social-Filantropic „Sfânta Treime“ al Patriarhiei Române, care va reuni structurile social-filantropice de la nivelul Administraţiei Patriarhale, Arhiepiscopiei Bucureştilor, Federaţia Filantropia, Asociaţia Diaconia, precum şi viitorul centru de formare continuă, în vederea consolidării misiunii sociale şi a implicării în activitatea social-filantropică, pe baza unei strategii şi viziuni unitare de lucru; depunerea de către Patriarhia Română, în cooperare cu Federaţia Filantropia şi IOCC România, a primelor proiecte pentru finanţare din fondurile structurale.
Preocupându-se constant de a veni în sprijinul preoteselor şi preoţilor vârstnici, văduvi şi bolnavi, dar şi pentru a oferi un cadru de odihnă şi refacere slujitorilor bisericeşti şi familiilor acestora, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a aprobat
înfiinţarea a cinci centre social-pastorale, culturale sau medicale, cu statute proprii: Centrul Social-Cultural „Sfântul Andrei“ din Bucureşti; Centrul Social-Pastoral „Sfânta Maria“ de la Techirghiol, Centrul Social-Pastoral „Sfântul Ilie“ de la Călimăneşti; Centrul Social-Medical „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon“ de la Olăneşti; Centrul Social-Cultural Miron Patriarhul de la Dragoslavele, toate acestea funcţionând în cadrul Sectorului stavropighii şi centre sociale din cadrul Administraţiei Patriarhale.
Anul Sfintei Scripturi şi al Sfintei Liturghii
În primul an de patriarhat, Preafericitul Părinte Daniel a inaugurat şi în Bucureşti tradiţia pelerinajului cu scop misionar, educativ, dar mai ales duhovnicesc prin aprofundarea şi promovarea valorilor spiritual-religioase ortodoxe autohtone şi universale ale Ortodoxiei în rândul poporului drept-credincios,
organizând primul pelerinaj al clerului şi credincioşilor din Duminica Floriilor. În acelaşi scop, prin Biroul de pelerinaje al Patriarhiei Române şi Agenţia de Turism Pelerinul au fost organizate 65 de pelerinaje interne şi 41 de pelerinaje externe (Israel, Egipt, Iordania, Grecia, Italia, Bulgaria), care au însumat circa 4.000 de pelerini. Sub semnul continuităţii cu tradiţia inaugurată în vremea păstoririi la Iaşi, subliniem că, prin străduinţele Preafericitului Părinte Patriarh Daniel,
Bucureştiul va primi pentru câteva zile moaştele Sfântului Apostol Pavel, care vor fi aduse de la Veria (Grecia), la hramului din acest an al Catedralei Patriarhale şi al Capitalei - „Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou“, prilej cu care se va continua pelerinajul şi închinarea credincioşilor din Bucureşti şi din ţară.
Tot ca expresie a preocupării pentru maxima valorificare a patrimoniului spiritual, liturgic, teologic şi cultural al Ortodoxiei, la iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel,
Sfântul Sinod a aprobat ca anul 2008 să se desfăşoare sub semnul Sfintei Scripturi şi al Sfintei Liturghii în cadrul programului naţional bisericesc intitulat Anul 2008 - Anul jubiliar al Sfintei Scripturi şi al Sfintei Liturghii, prin manifestări şi acţiuni adecvate la nivel central şi local (media, publicistice şi editorialistice, conferinţe, întruniri şi simpozioane pastorale şi teologice, expoziţii etc.), cu adresabilitate directă către tineri. Manifestările vor culmina printr-o şedinţă solemnă a Sfântului Sinod în luna octombrie, precum şi prin programe conexe care se vor desfăşura la Patriarhia Română.
▲
Au fost redobândite mai multe terenuri şi clădiri bisericeşti
În ceea ce priveşte asigurarea cadrului legislativ de desfăşurare a activităţii cultelor religioase, dar şi a cadrului juridic şi legal al desfăşurării activităţii bisericeşti în toate domeniile sale, aceasta a căpătat noi dimensiuni. Astfel, din iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi cu sprijinul autorităţilor de stat abilitate, au fost adoptate următoarele acte normative în favoarea unei mai bune salarizări şi a clerului din ţară şi străinătate, precum şi acordarea de sprijin financiar pentru construirea şi restaurarea de biserici ş.a. La finalizarea acestor demersuri, o contribuţie majoră au avut-o Comisia Mixtă Guvern-Patriarhie, care îşi desfăşoară activitatea, începând cu 8 ianuarie 2008, pe baza noului cadru asigurat de Legea nr.489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, prin care Statul recunoaşte cultelor rolul spiritual, educaţional, social-caritabil şi de parteneri sociali, precum şi statutul lor de factori ai păcii sociale. Pe lângă realizările amintite, precizăm că pe agenda acestei Comisii Mixte, al cărei copreşedinte din partea Bisericii noastre este Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, se mai află în diferite stadii de dezbatere sau de iniţiativă legislativă nouă proiecte privind bunurile bisericeşti şi sprijin pentru activitatea Bisericii.
Referitor la patrimoniul imobiliar care a aparţinut Patriarhiei Române şi altor instituţii centrale bisericeşti, amintim că în primul an de patriarhat al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel au fost redobândite mai multe terenuri şi clădiri bisericeşti. De asemenea, trebuie subliniat că, pentru a valoriza la maximum capacităţile imobiliare existente la Patriarhia Română, din iniţiativa sau cu aprobarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Palatul Patriarhiei din Bucureşti a găzduit în ultimul an 32 de acţiuni oficiale (conferinţe, simpozioane, întruniri, expoziţii etc.), urmând ca până la sfârşitul anului să se deruleze alte 14 acţiuni similare, reamintind că multe dintre capacităţile existente nu au putut fi utilizate din cauza lucrărilor de consolidare, reparaţii şi restaurări la Aula Magna Teoctist Patriarhul, în prezent în curs de finalizare.
Grija pentru patrimoniul cultural bisericesc a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel s-a concretizat prin consolidarea şi dezvoltarea activităţilor principale ale Centrului de Pregătire pentru Patrimoniu din cadrul Sectorului Patrimoniu Cultural al Administraţiei Patriarhale, care s-a autofinanţat şi care a avut 120 de cursanţi în trei programe de pregătire cu câte trei convocări, dintre care 60 de cursanţi au susţinut, până în prezent, examenele de atestare ca muzeografi sau gestionari-custozi, iar în desfăşurare se află pregătirea, împreună cu Biblioteca Sfântului Sinod, a expoziţiei intitulată „Sfânta Scriptură şi Sfânta Liturghie în viaţa poporului român“, care va fi vernisată cu prilejul aniversării a 350 de ani de la sfinţirea Catedralei Mitropolitane şi Patriarhale din Bucureşti, în luna octombrie din acest an.
▲
Proiecte privind educaţia religioasă a copiilor şi tinerilor
Având o consacrată vocaţie şi o îndelungată activitate academică, cu alese realizări în domeniul cercetării ştiinţifice şi teologice, Preafericitul Părinte Daniel care, aproape 20 de ani a prezidat Comisia Teologică, Liturgică şi didactică a Sfântului Sinod, a continuat, şi în calitate de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, să dezvolte intensiv câteva proiecte referitoare la educaţia religioasă a copiilor şi tineretului, la asigurarea continuării pregătirii şi perfecţionării clerului după absolvirea unei şcoli teologice, precum şi la adoptarea de măsuri privind activitatea instituţiilor de învăţământ teologic, între care enumerăm: 1. Campania „Nu vrem liceu fără Dumnezeu!“, pentru păstrarea orei de religie în planurile-cadru ale învăţământului liceal, ca parte a trunchiului comun (140.000 de adeziuni); 2. Revizuirea programelor şcolare pentru clasele I-XII, la disciplina religie; 3. Proiectul privind transformarea seminariilor teologice liceale ortodoxe, la cerere, în licee teologice ortodoxe, cu dreptul de a şcolariza elevi şi în cadrul celorlalte cicluri şi specializări ale învăţământului preuniversitar; 4. Prelungirea cu încă două semestre a perioadei de şcolarizare la specializarea Teologie Pastorală şi pentru studenţii înscrişi în anii universitari 2005-2006 şi 2006-2007; 5. Cooperarea dintre Sectorul teologic-educaţional, Sectorul social-filantropic şi Fundaţia „Solidaritate şi Speranţă“ – Iaşi, în vederea dezvoltării unui program educaţional naţional antidrog; 6. Revizuirea Metodologiei pentru obţinerea gradelor profesionale de către personalul clerical; 7. Înfiinţarea Biroului pentru cateheza parohială, în cadrul Sectorului teologic-educaţional al Patriarhiei Române, precum şi extinderea acestui proiect în cadrul eparhiilor din cuprinsul Patriarhiei Române; proiectul Centrul parohial pentru copii şi tineri. De asemenea, se află în curs de desfăşurare câteva proiecte iniţiate de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, între care: 1. Proiectul catehetic „Hristos împărtăşit copiilor“; 2. Proiectul „Nu abandona şcoala!“; 3. Înfiinţarea Fundaţiei „Şcoala Ortodoxă Românească“, în vederea construirii şi acreditării unor şcoli confesionale ortodoxe; 4. Armonizarea programelor analitice specifice, la specializarea Teologie Pastorală, astfel încât 80% din conţinuturile acestora să fie comune tuturor facultăţilor de teologie ortodoxă din ţară; 5. Concursul naţional de creaţie literară „Anul jubiliar al Sfintei Scripturi şi al Sfintei Liturghii“; 6. Concursul coral „Tineri, lăudaţi pe Domnul!“, ultimele două urmând a se desfăşura în toamna acestui an.
▲
Instituirea de diplome, ordine şi distincţii ale Patriarhiei Române
Este cunoscut că, la nivelul Patriarhiei Române, în afara distincţiei
„Crucea Patriarhală“, nu mai exista o altă distincţie, ordin sau diplomă care să poată fi acordată de către Patriarhul României, aşa cum se întâmplă în alte Biserici Ortodoxe, pentru a recompensa moral unele personalităţi, clerici şi mireni, din ţară şi de peste hotare, strădaniile pentru rezultatele activităţii în diferite domenii ale vieţii bisericeşti sau civile în sprijinul Bisericii. De aceea,
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat, la iniţiativa şi propunerea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, instituirea sistemului de diplome, ordine şi distincţii ale Patriarhiei Române, pe care să le poată conferi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care cuprinde:
Diploma de onoare „Sfântul Apostol Andrei - Ocrotitorul României“ (pentru clerici şi mireni),
Ordinul „Sanctus Stephanus Magnus“ (pentru mireni),
Ordinul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ (pentru mireni),
Ordinul „Sfântul Apostol Andrei - Ocrotitorul României“ (pentru mari personalităţi bisericeşti şi civile, clerici şi mireni), Distincţia patriarhală onorifică „Crucea Patriarhală“ pentru clerici şi mireni), cu gramată.
▲
Demersuri pentru unificarea celor două eparhii ortodoxe române din America
În privinţa relaţiilor bisericeşti şi interreligioase remarcăm că, din primul an de patriarhat al Preafericitului Părinte Daniel, activităţile în acest domeniu au o profundă orientare teologică, eclesiologică şi canonică, rod şi sinteză a bogatei experienţe acumulate de Preafericirea Sa în ultimii 20 de ani în responsabilităţile avute atât în cadrul organismelor ecumenice europene şi internaţionale, în dialogurile teologice, cât şi în relaţiile interortodoxe, intercreştine şi interreligioase.
Pentru consolidarea legăturii clerului şi credincioşilor ortodocşi români, care slujesc în afara graniţelor României, cu Biserica Mamă, amintim că, pe lângă înfiinţarea de noi eparhii în afara graniţelor ţării, constituirea organismelor eparhiale, aprobarea de către Sfântul Sinod a statutelor acestora, precum şi alegerea şi întronizarea chiriarhilor lor, prin stăruinţele şi demersurile susţinute ale Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Guvernul României a alocat sprijin financiar pentru achiziţionarea de către Patriarhia Română, în Roma, a unei clădiri, cu terenul aferent, destinate sediului Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, în curs fiind studierea modalităţilor prin care, în anul următor, şi alte noi eparhii ortodoxe române din afara graniţelor ţării, care nu au sedii proprii, să poată fi sprijinite în aceeaşi manieră. Mai menţionăm, tot în legătură cu situaţia românilor ortodocşi de peste hotare, pasul însemnat făcut în vara acestui an în relaţiile dintre cele două eparhii ortodoxe române din America pe calea unificării lor, precum şi iniţiativa şi contribuţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la înfiinţarea primelor parohii ortodoxe române în Japonia. De asemenea, subliniem faptul că, prin sprijinul şi îndrumările Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în cadrul unor eparhii ortodoxe române au fost înfiinţate sau sunt în curs de organizare centre de studii şi pelerinaje, cum ar fi: Centrul de studii biblice şi pelerinaje „Sfântul Ioan Iacob“, în cadrul Aşezământului Românesc de la Ierihon; Centrul „Sfântul Dionisie Exiguul“, în Calabria, în cadrul Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei şi Centrul de Studii Ortodoxe „Dumitru Stăniloae“ (Teologie, Spiritualitate, Cultură), la Paris, în cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române de la Paris, Centrul pastoral-misionar şi de asistenţă socială, la Gyula, în cadrul Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria.
Publicarea unei noi ediţii sinodale a Sfintei Scripturi
Pentru sporirea rolului Editurii şi Tipografiei Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă în promovarea Sfintei Scripturi, a cărţii liturgice şi de cult, a cărţii teologice, precum şi a altor apariţii editoriale în diferite domenii ale vieţii bisericeşti, în slujba învăţământului teologic, a activităţii misionar-pastorale a clerului. Pentru educarea creştină şi zidirea duhovnicească a poporului drept credincios, în anul care s-a scurs de la întronizarea sa ca Patriarh, Preafericitul Părinte Daniel a iniţiat câteva proiecte editoriale, între care amintim: Publicarea unei noi ediţii sinodale a Sfintei Scripturi - în curs de apariţie - şi publicarea ediţiei jubiliare a Liturghierului - în curs de apariţie, care vor fi lansate în toamna acestui an; iniţierea unei noi ediţii a Filocaliei române (vol. 1-12), din care primele două volume au şi apărut; iniţierea, cu aprobarea Sfântului Sinod, a noii serii a colecţiei Părinţi şi scriitori bisericeşti, în care scop a şi fost constituit colectivul editorial, având ca prioritate publicarea integralei operei Sfântului Vasile cel Mare şi a operei Sfântului Grigorie de Nazianz; înfiinţarea, în cadrul Editurii Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, a Departamentului pentru cartea de cult, care va începe lucrarea de diortosire, prin confruntarea cu originalele, a tuturor cărţilor liturgice aflate în uz; iniţierea antologiei patristice tematice Părinţii Bisericii - Învăţătorii noştri (7 volume) - în derulare; iniţierea, cu aprobarea Sfântului Sinod, a publicării Enciclopediei Ortodoxiei Româneşti - în pregătire. Dar activitatea editorială nu a rămas numai la stadiul de proiect, ci există şi realizări importante, între care amintim, în primul rând, înfiinţarea Editurii Basilica, care deja a publicat trei dintre lucrările Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, şi anume: Foame şi sete după Dumnezeu, Făclii de înviere şi Călătorind cu Dumnezeu, având în curs de publicare alte două lucrări ale Preafericirii Sale: Dăruire şi Dăinuire, precum şi Confessing the Truth in Love, precum şi publicarea deja a albumului Manuscrise din Biblioteca Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, cu binecuvântarea Părintelui Patriarh. De asemenea, la Editura şi Tipografia Institutului Biblic, pe lângă revistele şi publicaţiile centrale bisericeşti, au fost publicate următoarele lucrări cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel: Despre desfătarea celor viitoare… (Sf. Ioan Gură de Aur); Filocalia, vol. I şi II (pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae), Istoria Creştină Generală, vol. I şi II (pr. prof. dr. Vasile Muntean); Învăţătură de credinţă creştin-ortodoxă, Carte de rugăciune, Slujba, Acatistul şi viaţa Sf. Antim Ivireanul. În legătură cu activitatea Tipografiei Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, menţionăm că, prin străduinţa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a fost primită ca donaţie o Rotativă Man Cromoset pentru tipărirea „Ziarului Lumina“, care este în curs de instalare în hala de la Popeşti-Leordeni, urmând a se achiziţiona tehnologie nouă pentru tipografia Patriarhiei.
Lucrări valoroase în Biblioteca Sfântului Sinod
Strâns legat de activitatea didactică, editorială şi publicistică a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, stă grija permanentă pentru Biblioteca Sfântului Sinod, pe care a înzestrat-o cu lucrări valoroase de actualitate (colecţii, dicţionare, enciclopedii), într-un proces de continuă îmbogăţire a patrimoniului acesteia. De asemenea, a susţinut procesul de modernizare a bibliotecii, începând cu Palatul Sinodal de la Mănăstirea Antim, care o adăposteşte, la care vor începe în curând ample lucrări de consolidare şi restaurare, şi încheind cu sprijinul proiectului pentru catalogarea electronică a documentelor, precum şi punerea în lumină a multor manuscrise şi lucrări uitate, care au început a fi cercetate şi publicate în volume de artă.
În ce priveşte activitatea Atelierelor Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, precizăm câteva dintre activităţile curente, cum ar fi: continuarea procesului de confecţionare în serie a obiectelor şi veşmintelor destinate cultului, executarea artistică a coperţilor pentru Evanghelie, a seturilor de sfinte vase, precum şi a seturilor de cruci şi engolpioane arhiereşti, sculptarea şi montarea strănilor şi a catapetesmei Parohiei Ortodoxe Române din Padova (Italia), precum şi a bisericii din comuna Chiajna (Jud. Ilfov). Ca proiecte de viitor, amintim hotărârile Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc adoptate din iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în legătură cu urgentarea procesului de retehnologizare cu mijloace moderne, pentru îmbunătăţirea activităţii, şi a creşterii productivităţii atelierului de tâmplărie şi sculptură, precum şi a atelierului de broderie de la Mănăstirea Ţigăneşti.
Un rol important în asigurarea activităţilor instituţiilor centrale bisericeşti de la Patriarhia Română îl are Sectorul economic-financiar al Administraţiei Patriarhale care, la un an de patriarhat al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, prezintă câteva dintre importantele activităţi şi realizări, în domenii precum: 1. Coordonarea lucrărilor de amenajare a Studiourilor Radio Trinitas şi Televiziunii Trinitas TV, a spaţiilor din Reşedinţa patriarhală, a întocmirii documentaţiilor tehnice şi supravegherea lucrărilor la Clopotniţa Mănăstirii Antim; 2. Activitatea financiar-contabilă în folosul instituţiilor centrale bisericeşti, cu prezentarea unora dintre realizările importante: întocmirea de intervenţii şi adoptarea de măsuri pentru administrarea subvenţiilor de la bugetul de stat destinate sprijinirii unor unităţi ortodoxe române din afara graniţelor ţării. De asemenea, întocmirea de intervenţii şi administrarea subvenţiilor de la bugetul de stat destinate unor lucrări de la Patriarhia Română, cum ar fi: amenajarea intrării principale de la Reşedinţa patriarhală, restaurarea cupolei şi Aulei Magna „Teoctist Partriarhul“ din Palatul Patriarhiei, restaurarea vechii Catedrale patriarhale din Bucureşti, pentru acoperirea unor cheltuieli de întreţinere şi funcţionare a Administraţiei Patriarhale, subvenţionarea de la bugetul de stat a lucrărilor de restaurare a Clopotniţei de la Mănăstirea Antim (Bucureşti); administrarea subvenţiilor financiare majorate în acest an, de la bugetul de stat, destinate prin Legea nr.132/2008, sprijinirii personalului clerical din ţară şi străinătate; administrarea în conformitate cu hotărârea Sfântului Sinod, a bugetului Fondului Central-Misionar care, în anul 2008, a avut o depăşire de 30%, faţă de anul precedent; colectarea sumelor şi administrarea Fondului Filantropia al Patriarhiei Române şi a Fondului de ajutorare a victimelor inundaţiilor, asigurând acordarea de subvenţii unităţilor solicitante pe baza aprobărilor; colectarea şi administrarea conturilor Patriarhiei Române pentru activităţi structurilor din cadrul Centrului de Presă Basilica, a celor destinate activităţilor misionare şi social-culturale, precum şi preluarea gestiunilor noilor Centre Sociale care funcţionează în cadrul Patriarhiei Române; 3. Activitatea Comisiei de Pictură Bisericească: analizarea a 60 de proiecte-deviz pe şedinţă, adjudecarea a 40 de lucrări de pictură, creşterea numărului celor înscrişi pe şantierele de pictură, în special a tinerilor absolvenţi ai Facultăţilor de Teologie - secţia Artă Sacră, pentru formarea lor ca pictori bisericeşti sau restauratori de pictură la biserici monumente de epocă, organizarea a două categorii de examene (de trecere de la perioada de ucenicie la cea de stagiatură, sau de atestare), care a dus la majorarea numărul de pictori bisericeşti ca specialişti bine formaţi şi buni executanţi ai picturii bisericeşti.
Preafericirea Voastră,
Întreaga activitate redată în această succintă expunere, cu prilejul împlinirii unui an de slujire patriarhală, este marcată de impresionanta personalitate a Preafericirii Voastre, rostuit ca urmaş al predecesorilor patriarhi care au condus Biserica Ortodoxă Română, demnitate de Părinte şi Patriarh pe care V-aţi asumat-o cu deplină responsabilitate şi dăruire pilduitoare în folosul Bisericii şi neamului nostru, dar şi în promovarea dialogului Bisericii Ortodoxe Române cu marea familie ortodoxă, cu lumea creştină şi cu societatea contemporană.
Pentru toate acestea, membrii Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc, prin vocea noastră smerită, se roagă Domnului Iisus Hristos, Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi tuturor sfinţilor să Vă dăruiască, Preafericite Părinte Patriarh, îndelungată arhipăstorire, cu sănătate deplină şi sporite puteri pentru a oferi cu jertfelnicie Bisericii Ortodoxe Române, clerului şi credincioşilor ei, din bogăţia de daruri cu care V-a înzestrat Preamilostivul şi Bunul Dumnezeu, în Treime lăudat.
▲
Canonizarea a 16 noi sfinţi români
Continuând lucrarea sfântă de canonizare şi cinstire a sfinţilor români, începută de Patriarhul Justinian între anii 1950-1955 şi reluată de Patriarhul Teoctist începând cu anul 1992, PF Părinte Patriarh Daniel a iniţiat personal sau a sprijinit solicitările eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române de canonizare a unor noi sfinţi români, astfel că, în numai un an de patriarhat, Sfântul Sinod a aprobat canonizarea a 16 noi sfinţi români şi proclamarea solemnă a următorilor sfinţi: Sfinţii Martiri şi Mărturisitori Năsăudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra şi Vasile din Telciu (12 noiembrie); 9 sfinţi cuvioşi români, trăitori în aşezămintele monahale nemţene: Sfinţii Cuvioşi Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi (7 septembrie); Sfântul Cuvios Chiriac de la Tazlău (9 septembrie); Sfinţii Cuvioşi Iosif şi Chiriac de la Bisericani (1 octombrie); Sfinţii Cuvioşi Rafael şi Partenie de la Agapia (21 iulie); Sfântul Cuvios Iosif de la Văratec (16 august); Sfântul Cuvios Ioan de la Râşca şi Secu (30 august), urmând ca în perioada următoarea să aibă loc proclamarea solemnă a canonizării Sfântului Ierarh Iachint, Mitropolitul Ţării Româneşti (28 octombrie), Sfântului Cuvios Dionisie Exiguul (1 septembrie) şi a Sfântului Voievod Neagoe Basarab (26 septembrie). Strâns legat de cinstirea sfinţilor şi reflectarea acesteia în Calendarul bisericesc stă şi aprobarea Sfântului Sinod privind stabilirea datei de pomenire a Sfântului Sfinţit Mucenic Ciprian al Cartaginei la 13 septembrie şi comunicarea acestei hotărâri tuturor Bisericilor Ortodoxe surori; demersurile iniţiate de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în legătură cu aprobarea prin lege a sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României - 30 noiembrie - şi a sărbătorii Adormirii Maicii Domnului - 15 august, ca sărbători legale nelucrătoare, precum şi pentru adoptarea de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti a unei hotărârii pentru restabilirea hramului Catedralei patriarhale - pomenirea Sfântului Cuvios Dimitrie la 27 octombrie - ca hram şi ocrotitor spiritual al Municipiului Bucureşti şi, în consecinţă, înscrierea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou pe stema municipiului Bucureşti.
(Pagini realizate pe baza raportului alcătuit de pr. Augustin RUSU, consilier patriarhal)
.jpg)
