Începutul anului civil marcat prin rugăciune la Catedrala Patriarhală

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârșit, potrivit rânduielii liturgice tradiționale, Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare în prima zi a noului an civil, când Biserica noastră prăznuiește Tăierea‑împrejur cea după trup a Domnului și‑l pomenește pe ierarhul liturghisitor al Cezareei Capadociei. Împreună cu Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române s‑au rugat Preasfințiții Părinți Episcopi‑vicari patriarhali Varlaam Ploieșteanul și Paisie Sinaitul, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi. La final, a fost săvârșit Te Deum‑ul la Anul Nou și a avut loc proclamarea solemnă a Anului omagial și comemorativ 2025.

Începutul noului an civil a fost marcat prin rugăciune la Catedrala Patriarhală, care s‑a dovedit neîncăpătoare pentru mulțimea credincioșilor și pelerinilor care s‑au adunat pentru a cere binecuvântarea lui Dumnezeu în anul 2025. Cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârșit Sfânta Liturghie, împreună cu Preasfințiții Părinți Episcopi‑vicari, înconjurați de un ales sobor de preoți și diaconi.

După citirea Sfintei Evanghelii rânduite (Luca 2, 20‑21; 40‑52), Preafericirea Sa a rostit un cuvânt de învățătură în care a explicat semnificația duhovnicească pentru viața Bisericii a praznicului împărătesc celebrat în această zi.

„Tăierea‑împrejur era semnul legământului lui Dumnezeu cu Avraam, iar mai târziu ea a devenit semnul legământului lui Dumnezeu cu poporul evreu. Când Moise instituie în Legea Veche această practică, el se bazează pe tradiția avraamică și, în același timp, spune că această tăiere‑împrejur se face și spre amintirea eliberării poporului evreu din robia Egiptului, așa cum se spune în cartea Levitic. (...) Tăierea‑împrejur cea după trup era o prefigurare a Botezului creștin, care însă nu mai este o tăiere‑împrejur după trup, ci una duhovnicească, anume a tăia sau a respinge din preocupările creștinului toate gândurile rele și toate simțămintele păcătoase. Așadar, este vorba de o respingere sau lepădare a tot ceea ce este contrar voii lui Dumnezeu în gândurile, cuvintele și faptele creștinului. Astfel se trece dintr‑un plan fizic, al trupului, la un plan duhovnicesc, numit și «tăierea‑împrejur a inimii», pentru ca omul să fie totalmente dăruit lui Hristos Dumnezeu. Botezul este, deci, un nou legământ prin har, anume lepădare de satana și unire cu Hristos. Astfel, când la Botez omul se leapădă de satana, de toate lucrările lui și de toți slujitorii lui, atunci se operează duhovnicește o tăiere‑împrejur de ordin spiritual, iar unirea cu Hristos începe cu mărturisirea Lui ca fiind Dumnezeu și Împărat veșnic”, a spus Preafericirea Sa.

Totodată, Patriarhul României a vorbit despre cea de‑a doua parte a Evangheliei lecturate în care se vorbește despre șederea în templu a Domnului când avea 12 ani, mirând pe toți cu înțelepciunea Lui.

„La vârsta de 12 ani, Copilul Iisus avea conștiința că Tatăl Lui nu este Dreptul Iosif, ci Dumnezeu Tatăl din ceruri. Neobișnuita Lui înțelepciune a creat uimire în rândul marilor învățați de la templu. Evanghelia ne arată, de fapt, că Dumnezeu Cuvântul, Care S‑a făcut Om, tâlcuiește cuvintele Scripturii, pe care El împreună cu Duhul Sfânt le‑a inspirat. Dumnezeu Cuvântul cunoaște cuvintele din Scriptură fiindcă El este centrul spiritual al tuturor cuvintelor sfinte din Sfânta Scriptură. Toate cuvintele din Sfânta Scriptură care se referă la Dumnezeu se concentrează spre El, spre Dumnezeu Cuvântul, spre Cel Care Se va întrupa, va deveni Om din iubire pentru oameni și pentru mântuirea lor. (...) De asemenea, se spune că El sporea cu harul înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor, adică sporea printr‑o cunoaștere profundă a realităților sfinte și a misiunii pe care avea El să o împlinească”, a explicat Preafericirea Sa.

Cu privire la Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, Întâistătătorul Bisericii noastre a remarcat activitatea sa pastorală și filantropică intensă desfășurată în timpul scurtei sale vieți.

„Sfântul Vasile cel Mare cunoștea foarte bine Scriptura și Teologia, dar și cultura vremii sale. Era un bun orator și un înțelept organizator al vieții bisericești. A vizitat mănăstiri din Egipt și Palestina și apoi a întemeiat pe o proprietate a sa o comunitate monahală, pe care a condus‑o în așa fel încât monahismul să fie o trăire intensă a Evangheliei. A apărat credința ortodoxă în fața ereticilor și, în mod deosebit, a combătut corupția și i‑a destituit pe episcopii care au fost numiți prin simonie, înlocuindu‑i cu episcopi cinstiți și drepți. (...) Sfântul Vasile cel Mare a înțeles foarte bine că Evanghelia Mântuitorul Iisus Hristos pune accent deosebit pe iubirea milostivă, pe ajutorarea săracilor, bolnavilor, bătrânilor. De aceea, el a creat din averea proprie un nou oraș pe care populația l‑a numit «Vasiliada». Acolo a organizat case pentru primirea străinilor, pentru îngrijirea bolnavilor, pentru bătrâni, cantine pentru săraci. Acolo era și o leprozerie. Sfântul Vasile cel Mare a fost un păstor înțelept, dar și foarte milostiv”, a afirmat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

În încheierea cuvântului său, Patriarhul României a arătat că sărbătoarea civilă a Anului Nou își are rădăcinile în tradiția romană, fiind un îndemn „să ne gândim ce am făcut bine sau rău în trecut și să îndreptăm ceea ce nu a fost bine. Să privim spre viitor cu speranță și gânduri bune de a săvârși mai multe fapte bune, de a ne apropia mai mult de Dumnezeu și de semenii noștri”.

După Sfânta Liturghie, Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul a săvârșit slujba de Te Deum la Anul Nou, la finalul căreia a avut loc proclamarea solemnă a anului 2025 în Biserica Ortodoxă Română drept „Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX‑lea”. După citirea Actului oficial de proclamare de către Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a prezentat icoana acestui an, care înfățișează pe Maica Domnului cu Pruncul șezând pe tron înconjurată de îngeri, iar mai jos soborul sfinților români, în frunte cu Sfântul Apostol Andrei cel întâi chemat, Ocrotitorul României, între care se remarcă și chipurile celor 16 noi sfinți români mărturisitori în temnițele comuniste, a căror canonizare a fost aprobată de Sfântul Sinod în anul ce a trecut. De asemenea, în partea superioară a icoanei anului 2025, în plan secund se poate observa silueta Catedralei Mântuirii Neamului.

Cu acest prilej, Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale a interpretat imnul compus special pentru acest moment, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel dând citire la final mesajului intitulat „Patriarhia Română - 100 de ani de slujire a Bisericii și a unității poporului român”.