Întâmpinarea Patriarhului României la Putna

IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, IPS Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, şi PS Părinte Corneliu, Episcopul Huşilor, însoțiți de monahi, monahii, preoţi de la mănăstiri şi parohii din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, precum și credincioși îmbrăcaţi în costume tradiţionale bucovinene l-au întâmpinat sâmbătă, 13 mai, pe Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Aeroportul „Ştefan cel Mare” din Suceava.

Delegaţia oficială a Patriarhiei Române, condusă de Întâi­stătă­torul Bisericii noastre, s-a îndreptat apoi spre Mănăstirea Putna, unde a fost pri­mită în sunet de bucium şi clopote de IPS Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, împreună cu arhim. Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, și obştea monahilor de aici, precum și tineri îmbrăcaţi în costume tradiţionale. Ceremonia de întâmpinare a continuat în biserica Mănăstirii Putna, ctitoria Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, cu săvârșirea Polihroniului.

La finalul slujbei, IPS Părinte Arhiepiscop Pimen a adresat, în numele clerului şi credincioşilor din frumosul ţinut al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, salutul tradiţional de bun venit la evenimentul istoric de proclamare a canonizării Sfinţilor Putneni: Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei, și Cuvioșii Sila, Paisie și Natan. Aceşti sfinţi, a explicat IPS Părinte Arhiepiscop Pimen, „au învăţat din Sfânta Scriptură, din Sfânta Evanghelie, dar au învăţat şi din pilda și faptele slăvitului voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt”.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a precizat că Mănăstirea Putna este o şcoală a evla­viei şi culturii noastre ortodoxe. „În frumoasa Bucovină, în mod aproape unic se întrece frumuseţea naturii cu frumuseţea culturii. Nu degeaba călugării au ales pentru a folosi ca vatră de mănăstiri cele mai frumoase locuri din natură, din creaţie. Aici, se vede la tot pasul că frumuseţile naturii au inspirat frumuseţile culturii duhovniceşti mai întâi, exprimate în frumuseţea rugăciunii, a bunei-cuviinţe, a slujbelor, a veşmintelor, a obiectelor de cult, a bisericilor, dar şi în frumuseţea caselor şi a costumelor populare. Există o diversitate foarte mare de expresie artistică a poporului, care se transmite şi se îmbogăţeşte în acelaşi timp. De aceea, îi primim cu bucurie în fiecare an pe bucovinenii care vin la Palatul Patriarhiei să ne colinde. Bucovina este pentru noi cea mai frumoasă zonă a ţării, în care se păstrează tradiţiile româneşti şi în care frumuseţile naturii sunt concurate de frumuseţile culturii, iar cultura este profund creştină, profund religioasă”, a spus Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Un exemplu al simbiozei între frumuseţile naturii şi ale culturii s-a concretizat la Mănăstirea Putna prin dezvoltarea caligrafiei sau a scrierii frumoase, pe care copiştii au ridicat-o la nivel de artă. „Aceşti scriitori putneni au trăit, au gândit şi au scris frumos. Frumuseţea caligrafiei şi a miniaturilor de altădată nu se pierde şi nu rămâne doar în muzeu. [...] În acest an, dedicat sfintelor icoane şi tuturor iconarilor şi pictorilor bisericeşti, ne bucurăm că aici, la Putna, pe lângă frumoasa scriere de altădată s-a dezvoltat şi o şcoală de pictură“, a subliniat Părintele Patriarh Daniel.

La final, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a lăsat înscrise pe filele Sfintei Evanghelii din Sfântul Altar cuvinte care amintesc de prezenţa Preafericirii Sale la acest moment istoric.