Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
Mâinile României, împreunate în rugăciune către Cuviosul Dimitrie
Au venit din diferite părţi ale ţării şi s-au aşezat cu răbdare la rând pentru întâlnirea cu sfinţii. Au aşteptat mai bine de zece ceasuri şi fără să se cunoască, fără să se fi văzut vreodată, au vorbit unii cu alţii, şi-au împărtăşit bucuriile şi necazurile şi s-au încurajat în credinţă. Aceasta este taina care învăluie discret, an de an, hramul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou. "Aceasta este lucrarea sfinţilor: din străini face fraţi şi din necunoscuţi face prieteni!", a explicat Părintele Patriarh Daniel mulţimii de pelerini care s-au strâns pe Colina Bucuriei pentru a participa la hramul Catedralei patriarhale.
Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou împreună cu Apostolul Andrei şi binecredincioşii Împăraţi Constantin şi Elena au adunat anul acesta, în duhul rugăciunii curate şi al răbdării sfinte, credincioşi din toată ţara, dar şi de peste hotare. Pe podiumul din curtea vechii Catedrale patriarhale, împreună cu Preafericitul Părinte Teodor al II-lea, Papă şi Patriarh al Alexandriei şi al întregii Africi, şi cu Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, s-au rugat în Liturghie ierarhii Sfântului Sinod al Bisericii noastre, ierarhi greci, bulgari şi ucraineni.
După citirea Sfintei Evanghelii, Preafericitul Teodor al II-lea, Patriarhul Alexandriei, a rostit un cuvânt de învăţătură în care a prezentat relaţiile de comuniune duhovnicească şi de ajutorare reciprocă care au existat în istorie între păstorii scaunului apostolic întemeiat de Apostolul Marcu în Alexandria Egiptului şi domnitorii şi păstorii duhovniceşti ai poporului român. Preafericirea Sa a arătat că lumina învăţăturilor ortodoxe a strălucit în pământul ţării noastre în multele vizite pe care patriarhii Alexandriei le-au făcut aici, lumină care a întărit şi apărat Ortodoxia. Preafericitul Patriarh Daniel a mulţumit Întâistătătorului Patriarhiei Alexandriei, al doilea în dipticele Bisericii Ortodoxe, pentru bucuria pe care a făcut-o credincioşilor români de a fi în mijlocul lor şi a-i binecuvânta cu ocazia cinstirii unui sfânt atât de iubit, cum este Sfântul Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor. "Dorim să exprimăm recunoştinţa noastră faţă de Preafericitul Părinte Teodor al II-lea al Alexandriei şi al întregii Africi pentru marea bucurie pe care ne-a făcut-o în aceste zile fiind prezent aici, la Bucureşti, şi slujind împreună cu noi, astăzi, la marea sărbătoare a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou. Este o bucurie mare pentru că Preafericirea Sa este un prieten al Bisericii noastre şi îi mulţumim în mod deosebit pentru predica în care ne-a arătat cât de mult şi cât de frumos au cooperat pe plan misionar, pentru apărarea credinţei ortodoxe, patriarhii Alexandriei şi domnitorii ţărilor române şi păstorii duhovniceşti ai acestor teritorii", a arătat PF Patriarh Daniel.
La finalul slujbei, Înalt Preasfinţitul Hrisostom, Mitropolitul de Patras, a citit mesajul Preafericitului Ieronim al II-lea, Arhiepiscopul Atenei şi al Întregii Grecii, iar Preasfinţitul Naum, secretarul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare, a transmis mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Maxim al Bulgariei. Între ierarhii care au slujit la hramul Catedralei patriarhale anul acesta s-a aflat şi Înalt Preasfinţitul Antonie, Arhiepiscopul Borispolului şi rectorul instituţiei Academiei Teologice "Sfântul Petru Movilă" din Kiev.
"Participarea la un hram nu este un timp pierdut, ci este timp înveşnicit"
Adresându-se pelerinilor, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus că un hram este o sărbătoare de recunoştinţă adresată lui Dumnezeu şi sfinţilor lui, dar este şi un eveniment misionar pentru că prin hramuri şi sărbători mari se transmite Duhul lui Hristos. "Misiunea înseamnă luminarea sufletelor cu Duhul lui Hristos. De aceea, Mântuitorul a spus: "Să nu vă îndepărtaţi de Ierusalim până nu vă îmbrăcaţi cu putere de sus!" Nu este de ajuns să avem cunoştinţe multe despre Dumnezeu, ci să avem şi Duhul lui Dumnezeu în inimile noastre. Astăzi, se simt aici Duhul lui Dumnezeu, lumina, bucuria şi pacea sfinţilor. Participarea la un hram nu este un timp pierdut, ci este timp înveşnicit. Credincioşii pelerini văd prin credinţă prezenţa lui Dumnezeu în viaţa lor; prin credinţă văd lumina sfinţilor în viaţa lor; prin credinţă simt pacea şi bucuria care nu vin de la lume, ci de la Duhul Sfânt, prin inima omului, lumina care nu vine din afară, ci dinlăuntrul sufletului plin de credinţă. Hramul nu este o simplă tradiţie, un simplu obicei, ci este o manifestare profundă a credinţei. Sărbătoarea pentru Ortodoxie nu este odihnă, este o muncă foarte profundă, este o cultură şi o cultivare a relaţiilor noastre cu Dumnezeu şi a relaţiilor cu semenii noştri care au aceeaşi credinţă", a spus Patriarhul Daniel.
Daruri care amintesc de nevoia cooperării misionare între Biserici
La finalul Sfintei Liturghii, arhipăstorii celor două Biserici Ortodoxe s-au încurajat reciproc prin daruri simbolice, ca semne de preţuire şi mărturii comune ale cooperării misionare. Preafericitul Patriarh Teodor a primit din partea Părintelui Patriarh Daniel un set de însemne arhiereşti - o cruce patriarhală şi două engolpioane - în culorile roşu şi galben care simbolizează Învierea Mântuitorului Iisus Hristos, după cum a explicat Preafericitul Daniel. De asemenea, Patriarhul Alexandriei a primit o icoană "Maica Domnului - Prodromiţa", o copie după originalul care se află în Schitul românesc Prodromu din Sfântul Munte Athos, precum şi două icoane pictate cu chipul Sfântului Dimitrie cel Nou şi cu Sfântul Apostol Andrei. Patriarhul Teodor i-a dăruit Preafericitului Daniel un engolpion arhieresc cu chipul Sfântului Apostol Marcu, întemeietorul Scaunului apostolic al Alexandriei, şi un set de vase liturgice. Cu acest prilej, Patriarhul Alexandriei şi al întregii Africi i-a adresat Preafericitului Părinte Patriarh Daniel invitaţia de a efectua o vizită frăţească în Africa, la sfinţirea bisericii parohiei româneşti şi a celei greceşti din Johannesburg, Africa de Sud.
Înalt Preasfinţitul Hrisostom de Patras a primit din partea Patriarhului Daniel un engolpion şi o cruce arhierească, icoana "Maica Domnului - Prodromiţa" şi două icoane cu Sfântul Mucenic Dimitrie cel Nou şi cu Sfântul Apostol Andrei. Ierarhul grec i-a dăruit, la rândul său, Preafericirii Sale o cârjă arhierească, ca simbol al responsabilităţii pastorale pe care un ierarh o are pentru Biserică. Patriarhul nostru i-a mulţumit Mitropolitului de Patras pentru faptul că a adus Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei la Bucureşti, subliniind faptul că procesiunea cu sfântul odor în jurul şantierului din Dealul Arsenalului a fost un motiv de încurajare pentru terminarea Catedralei Mântuirii Neamului. În acest sens, Preafericirea Sa şi-a exprimat nădejdea că Sfântul Apostol Andrei va reveni în România şi la sfinţirea noii Catedrale patriarhale. Totodată, Patriarhul Daniel a spus că evlavia românilor către Sfântul Apostol Andrei va putea fi cultivată în continuare prin intermediul pelerinajelor pe care Patriarhia Română le va organiza în Mitropolia de Patras.
Cuvinte de mulţumire pentru pelerini şi organizatori
"Mulţumim mulţimilor de pelerini care ne impresionează prin răbdarea lor şi prin jertfelnicia lor. Toată noaptea se aud glasurile lor cum înaintează pe Colina Bucuriei încet-încet, cu multă răbdare sfântă şi cu rugăciune profundă, pentru a se apropia de sfinţii lui Dumnezeu. Acesta este pentru noi un moment de mare învăţătură duhovnicească, pentru că este vorba nu numai de mărturisirea credinţei doar prin cuvânt, ci este vorba de mărturisirea credinţei în răbdare prin faptă. Mâinile miilor de pelerini care se roagă sunt mâinile României în rugăciune. Jertfelnicia acestor credincioşi pelerini ne îndeamnă să fim mai curajoşi în mărturisirea credinţei, să fim mai harnici în lucrarea noastră pentru Biserică şi să fim mai stăruitori în tot ceea ce este bun şi plăcut lui Dumnezeu. Nu numai poporul învaţă de la păstorii lui duhovniceşti, ci şi păstorii învaţă de la popor smerenia, răbdarea, dărnicia şi jertfelnicia foarte mare. De aceea, acolo unde este rugăciune, este şi multă nădejde. Rugăciunea adâncă, mărturisirea dreptei credinţei şi comuniunea noastră cu sfinţii lui Dumnezeu salvează România!", a spus Preafericitul Părinte Daniel.
Patriarhul României le-a mulţumit pentru prezenţă reprezentanţilor Bisericilor Ortodoxe surori, ierarhilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi oficialităţilor prezente. De asemenea, le-a mulţumit preoţilor şi monahilor din Administraţia Patriarhală şi de la Centrul Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor pentru implicarea în organizarea hramului, protopopilor şi preoţilor din protoieriile Capitalei, studenţilor teologi şi seminariştilor bucureşteni, Primăriei Capitalei şi Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, Direcţiei Generale a Jandarmeriei Bucureşti, Inspectoratului General al Poliţiei Române, Brigăzii de Poliţie Rutieră Bucureşti, Poliţiei locale a Municipiului Bucureşti, Poliţiei locale a sectoarelor 4 şi 5, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Pompierilor, echipei SMURD, reprezentanţilor Crucii Roşii şi conducerii Aeroportului internaţional "Henri Coandă" din Otopeni.
"Drumul pe care îl parcurg până la raclă îmi sporeşte evlavia către sfânt"
Sute de mii de oameni s-au închinat la Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei şi la moaştele Cuviosului Dimitrie cel Nou şi ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Dornici de a-i cinsti pe sfinţii ocrotitori ai României, pelerinii au stat noaptea întreagă la rândul care s-a întins până în apropierea parcului Carol. În pofida oboselii şi a frigului, credincioşii, deopotrivă tineri şi bătrâni, au petrecut noaptea dinaintea marii sărbători priveghind, doar pentru a reuşi să se roage şi să sărute moaştele, înainte ca Cinstitul cap al Sfântului Andrei să plece la Sibiu. "Închinarea la moaştele Cuviosului Dimitrie cel Nou îmi ajută în întărirea sufletească, iar drumul pe care îl parcurg până la raclă îmi sporeşte evlavia către sfânt. Mare este bucuria noastră, fiindcă Sfântul Andrei se află în comuniune cu Cuviosul Dimitrie cel Nou, iar în zilele ce urmează va ajunge şi la Sibiu, unde se va trece în calendar un nou sfânt al Bisericii Ortodoxe Române, şi anume mitropolitul Andrei Şaguna. Astfel, aducerea moaştelor Sfântului Apostol Andrei vine ca o cunună care să întregească bucuria sfinţilor noştri din România", ne-a mărturisit Dorin Bostan, 22 de ani, student la Facultatea de Teologie din Iaşi şi preşedintele ASCOR, filiala Iaşi. Stătuse şapte ore la rând şi mai avea aceeaşi distanţă până la raclă. "Sfântul Apostol Andrei este şi el într-un pelerinaj. Mai întâi a venit la Bucureşti, mâine pleacă la Sibiu, apoi la Alba-Iulia. Acesta este un pelerinaj şi al sfinţilor, prin intermediul căruia noi ne sfinţim. Aici, astăzi suntem înconjuraţi de sfinţi şi acest fapt ne ajută să trăim", a încheiat tânărul.
Credincioşii Galaţiului, oraşul ocrotit de Sfântul Apostol Andrei, se găsesc în număr mare printre pelerini. "Sfântul Apostol Andrei este ocrotitorul Galaţiului, oraşul meu de baştină, de aceea pentru mine este o mare bucurie să fiu aici. Acest Apostol a încreştinat ţara noastră, ceea ce este un alt motiv de bucurie. Închinarea la moaştele sale, precum şi ale Sfântului Dimitrie cel Nou este un exerciţiu de răbdare, ţinând cont de faptul că rândul este destul de mare, dar şi o binecuvântare de har oferit prin Sfântul Dimitrie", a explicat Ionela Petrescu, 23 de ani, studentă la Iaşi. "A devenit o tradiţie pentru mine ca în fiecare an să vin să cinstesc sfintele moaşte care sunt aduse spre închinare din diferite ţări ortodoxe. Obiceiul de a aduce câte un sfânt alături de sfântul care este prăznuit, aşa cum se proceda în fiecare an la Iaşi, de Cuvioasa Parascheva, a fost adus de către Preafericitul Daniel şi aici, la Bucureşti. Rezultatul este unul grăitor, drept exemplu fiind lungimea rândului de pelerini", a povestit Viorel Chirilă, 33 de ani. "Acest pelerinaj este o întâlnire cu sfinţii şi un prilej de rugăciune. Este o bucurie sfântă." (Ecaterina Luţişina)