Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Mănăstirea „Cămărăşasca“ îşi serbează hramul

Mănăstirea „Cămărăşasca“ îşi serbează hramul

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Data: 28 August 2012

Credincioşii gorjeni sunt aşteptaţi mâine, de praznicul Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul la hramul Mănăstirii Cămărăşasca, în Protoieria Târgu Cărbuneşti, judeţul Gorj. Sfânta Liturghie va fi oficiată de Înalt Preasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

Cinstitul aşezământ a fost ctitorit în anul 1780 de către polcovnicul Mihail Colţescu, în timpul voievodului Alexandru Ipsilanti. Masivitatea construcţiei (zidurile având grosimea de un metru), cămăruţele din turla de lângă clopotniţă, din care una pentru locuit (cu cuptor şi vatră de gătit), crenelurile pentru tragere şi scara din zidul nordic al pronaosului fac din biserica mănăstirii o mică fortăreaţă.

Pe lângă praznicul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, biserica mai poartă şi hramul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir. Este construită în formă de corabie, din zid masiv de cărămidă, având pronaosul despărţit de naos, pridvorul fiind aşezat pe stâlpi ornamentaţi din piatră, în stil brâncovenesc, cu arcade în formă de semicerc. Are o singură turlă aşezată deasupra pronaosului, acest aspect fiind o caracteristică a sfârşitului de secol XVII în arhitectura eclezială românească. În decursul timpului fost înzestrată cu cărţi şi obiecte de cult de valoare patrimonială, care, din păcate, au dispărut ulterior.

Anul trecut, în curtea mănăstirii a fost strămutată din satul Pojogeni al comunei Copăcioasa, o biserică de lemn de o rară frumuseţe, monument istoric de la anul 1730. În prezent, cinstitul aşezământ funcţionează cu statutul de mănăstire de maici şi este coordonat de stareţa Cristofora Drăghici. (Marius Stoichiţoiu)