De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Mănăstirile Cârcea şi Vodiţa în veşmânt de sărbătoare
Mai multe mănăstiri şi biserici din Mitropolia Olteniei îşi serbează hramul de praznicul Sfântului Antonie cel Mare, cinstit în ziua de sâmbătă, 17 ianuarie. Între acestea se numără două aşezăminte monahale cu tradiţie în judeţele Dolj şi Mehedinţi, respectiv mănăstirile Cârcea şi Vodiţa.
Credincioşii olteni sunt aşteptaţi la rugăciune în ziua de prăznuire a Sfântului Antonie cel Mare, ocrotitorul monahilor şi monahiilor din sfânta noastră Biserică. Cu acest prilej, la mănăstirea doljeană Cârcea, obştea monahală se pregăteşte de sărbătoare. Sfintele slujbe vor fi oficiate de un sobor de preoţi, în frunte cu ieromonahul Ioachim, slujitor la altarul mănăstirii.
Mănăstirea Cârcea în decursul anilor
Situat la numai câţiva kilometri de municipiul Craiova, cinstitul aşezământ a fost ctitorit de ieromonahul Ioachim şi de schimonahia Sofronia. Mitropolitul Nestor, de vrednică pomenire, a binecuvântat înfiinţarea acestei mănăstiri, sfinţită în anul 1992. Astăzi mănăstirea este condusă de maica stareţă Eleodora Cristofir, fiica ctitorilor. Prin stăruinţa maicii Eleodora şi a celor 10 vieţuitoare s-a ridicat biserica de zid a mănăstirii, cu hramul „Sfântul Antonie cel Mare“ şi „Intrarea în biserică a Maicii Domnului“, un corp pentru chilii şi o trapeză. Paraclisul sfintei mănăstiri este închinat Sfintei Treimi. Mănăstirea nu este lipsită nici de o tradiţie pioasă care spune că pe locul actualei mănăstiri a existat, în vechime, un schit de călugări. De altfel, există în apropiere şi o cruce cu însemnări chirilice, care ar certifica continuitatea monahală a locului. Tot referitor la această istorie se referă şi spusele bătrânilor satului, care vorbesc despre „fântâna călugărilor“ şi despre cimitirul „La călugări“, aflat la aproximativ 500 metri de mănăstire, fiind străjuit de o veche bisericuţă.
Hramul mănăstirii mehedinţene Vodiţa
Tot în ziua de prăznuire a Sfântului Antonie cel Mare, străvechea vatră monahală a Vodiţei îmbracă veşminte de sărbătoare. Sâmbătă, 17 ianuarie, cinstitul aşezământ îşi serbează unul dintre ocrotitorii spirituali, pe Sfântul Antonie cel Mare. Slujba de hram va fi oficiată de Preasfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, având alături un ales sobor de preoţi şi diaconi.
Prăznuirea Sfântului Antonie va începe din seara zilei de vineri, 16 ianuarie, cu săvârşirea Vecerniei Mari cu Litie. În ziua hramului, Sfânta Liturghie arhierească va începe în jurul orei 9:00.
Răspunsurile stranei vor fi date de către Grupul psaltic „Sfântul Gheorghe“ de la Catedrala Episcopală din Turnu Severin, condus de arhidiaconul Mircea Pădureanu.
Mănăstirea Vodiţa este un important monument istoric şi de arhitectură din Oltenia, fiind cea mai veche ctitorie voievodală atestată documentar. Cel dintâi aşezământ a fost o mănăstire de călugări întemeiată între anii 1364 şi 1370 de Sfântul Nicodim pe cheltuiala voievodului Ţării Româneşti, Vlaicu-Vodă. A fost refăcută de Radu cel Mare în jurul anului 1500 şi de Cornea Brăiloiu în 1689, dar a cunoscut o perioadă de decădere după războiul austro-turc din 1718. Mănăstirea Vodiţa a fost reînfiinţată în anul 1990, când a fost începută restaurarea ctitoriei voievodale şi s-a construit un corp de chilii pentru desfăşurarea vieţii de obşte. La această mănăstire a fost copiat un tetraevanghel slavon miniat, cel mai vechi manuscris din Ţara Românească.
Tot sâmbătă, 17 ianuarie, Sfântul Antonie va fi cinstit în chip deosebit la Paraclisul Mitropolitan „Madona Dudu“ din Craiova şi la biserica din localitatea doljeană Leamna. (Diac. Ioniţă Apostolache, Cătălin Cernătescu)