Cu toţii avem sufletul străbătut de fiorul unei bucurii nespuse, a unei mulţumiri sufleteşti nemăsurate, fiindcă „Paştile sfinţite astăzi nouă s-au arătat, Paştile care au deschis nouă uşile raiului. Că prin Înviere, din moarte la viaţă şi de pe pământ la cer Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi“. Prin Învierea Sa, Domnul a biruit moartea şi ne garantează şi nouă învierea spre o viaţă nemuritoare, fericită şi veşnică. Sufletul nostru priveşte astăzi în jurul său şi se umple de lumină, că toate cele duhovniceşti s-au schimbat faţă de ieri. La cugetul nostru se adaugă ceva de dincolo de pulsul vieţii, mai adânc, mai sus, după cum ştim să oprim firul gândului şi să trăim bucuria Învierii Domnului, a Celui Care - biruind păcatul şi frângând boldul morţii - „din moarte la viaţă şi de pe pământ la cer ne-a trecut pe noi“.
Învierea Domnului este cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii. Nu numai pentru că prin Înviere Iisus Hristos a biruit moartea, ci mai ales pentru că ne-a adus o viaţă nouă, viaţa veşnică. După deniile întristărilor în care am retrăit patimile Celui pironit pe cruce, iată-ne ajunşi în lumina bucuriei marelui praznic al Învierii Domnului.
Pentru Domnul nostru Iisus Hristos este ziua care încununează activitatea Sa pământească, este rezultatul lucrării desfăşurate de El în lume. Este ziua în care, după ridicarea Sa din morţi, S-a întâlnit cu Adam şi Eva - primii noştri părinţi -, cu patriarhii, cu profeţii şi cu toţi drepţii lumii celei vechi. S-a întâlnit cu apostolii, cu femeile mironosiţe, cu ucenicii şi, în decursul vremurilor, cu toţi creştinii, iar azi se întâlneşte cu noi, întâmpinându-ne cu dumnezeiasca urare „Bucuraţi-vă“ (Matei 28, 9).
Toată suflarea se bucură că Hristos a înviat, ca să dăruiască viaţă lumii. Căci, aşa cum mărturiseşte Sf. Ioan Gură de Aur, „astăzi este pe pământ bucurie. Acum saltă de bucurie îngerii, acum se veselesc arhanghelii, acum heruvimii şi serafimii prăznuiesc împreună cu noi“. Iată marea bucurie pe care ne-o aduce Învierea Domnului!
Sfânta Înviere este temelia credinţei noastre, Hristos Domnul este Dumnezeu adevărat, care Se jertfeşte pentru noi din dragoste infinită. Învierea Domnului ne dă certitudinea absolută că există o veşnicie fericită, pe care o putem câştiga prin trăirea sinceră şi permanentă în duhul dragostei Sale. Prin Învierea Sa s-au rupt încuietorile cele veşnice, iar puterea iadului s-a sfărâmat: „Unde-ţi este, moarte, boldul, unde-ţi este, iadule, biruinţa?“, se întreabă Sf. Apostol Pavel (I Corinteni 15, 55).
Prin Învierea Domnului ne-am suit cu Hristos în raiul cel ceresc, unde ne-am bucurat cu cetele îngereşti şi ne-am îmbrăcat în haina neprihănită a luminii izvorâte din Învierea Sa.
Ziua Învierii este începutul împăcării omului cu Dumnezeu şi a împăcării noastre unul cu altul. Ea ne cheamă la comuniune de viaţă cu Dumnezeu şi la înfăţişarea cu Hristos, prin Hristos şi pentru Hristos, ca să se aşeze pacea şi buna învoire între oameni. Ziua Învierii ne îndeamnă să vorbim fraţilor ce ne-au greşit şi să le iertăm toate câte ne-au făcut. Iertându-ne şi împăcându-ne unii cu alţii, viaţa ni se luminează şi se umple de toată bucuria şi valoarea ei, iar sufletul renaşte şi petrece în sărbătoare, şi cu veselie cântă cu îngerii din cer: „Acum toate de lumină s-au umplut, şi cerul, şi pământul, şi cele de dedesubt, pentru că prăznuim omorârea morţii, sfărâmarea păcatului şi începutul vieţii veşnice“ (Catavasiile Învierii). Toată suflarea să laude pe Domnul, pentru că vedem azi pe adevăratul şi veşnicul nostru Mântuitor, pe Fiul lui Dumnezeu şi Fiul Fecioarei, care, înviind din moarte, a rupt zapisul păcatului şi ne-a dezlegat de blestemul lui Adam. Astăzi Hristos ne învaţă că adevărul şi lumina sunt mai tari decât minciuna şi întunericul, binele şi iubirea înfrâng răul şi ura, viaţa biruie moartea şi virtutea stăpâneşte păcatul.
Ziua Învierii Domnului este şi începutul apostolatului creştin. La fel ca femeilor mironosiţe şi apostolilor, îngerul Domnului, care a prăvălit piatra de pe mormânt în dimineaţa Învierii, ne zice şi nouă, şi azi, şi în veşnicie: „Mergeţi în mijlocul credincioşilor şi vestiţi bucuria cea mare, că Hristos Domnul a înviat din morţi“. El este în Biserica Sa, în sfântul altar, pe sfânta masă şi în Sfintele Taine, unde ne întâmpină pe toţi. Că El este Domnul nostru care ne iubeşte şi ne iartă, ne cercetează, este cu noi în orice împrejurare, ne dă puteri când ne simţim slabi şi fără ajutor, ne ocroteşte şi ne ajută. Fiecare dintre noi trebuie să fie un martor al Învierii Domnului prin felul în care ştie să-L arate lumii pe Mântuitorul în viaţa sa, în casa sa, în munca sa de fiecare zi.
Ziua Învierii să fie prilej de luminare şi îndreptare pentru toţi şi pentru toate. Cu aceste binevestiri de bucurie rugăm pe Hristos Cel înviat să vă binecuvânteze pe toţi, împreună cu cei dragi, cu o viaţă plăcută Lui, aducându-vă pace, sănătate, linişte, spor, dragoste şi bună înţelegere, pentru toţi. Şi „totdeauna binecuvântând pe Domnul, lăudând Învierea Lui, că răstignire răbdând pentru noi, cu moartea pe moarte a călcat“.
.jpg)
