„Mărturisim că apa sfințită este curățitoare spre viață veșnică”

„Când suntem botezați, noi începem o relație nouă și veșnică cu Dumnezeu pentru că viața veșnică nu este viața de după moarte, ci viața trăită în comuniune de iubire cu Tatăl, Fiul și Sfântul Duh”, a spus Patriarhul României la praznicul Botezului Domnului. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârșit duminică, 6 ianuarie, la Catedrala Patriarhală, Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare și slujba Sfințirii mari a apei după rânduiala din ziua Bobotezei, adică în afara locașului de rugăciune, în spațiul dintre catedrală și Reședința Patriarhală. Împreună cu Patriarhul României au slujit și Episcopii-vicari patriarhali Varlaam Ploieșteanul și Ieronim Sinaitul.

Credincioșii orto­docși români au sărbătorit duminică, 6 ianuarie, praznicul Botezului Domnului, numit și Epifania, Teofania sau Dumnezeiasca Arătare.

La Catedrala Patriarhală, de dimineață, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu Preasfințiții Părinți Varlaam Ploieșteanul și Ieronim Sinaitul, Episcopi-vicari patriarhali, înconjurați de un sobor de slujitori. La Utrenia sărbătorii a cântat Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, iar la Sfânta Liturghie, Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române. Numeroși credincioși și-au îndreptat pașii spre Colina Patriarhiei pentru a participa la Sfânta Liturghie și a aștepta în liniște Sfințirea cea mare a apei prin care se binecuvântează toată făptura.

În cuvântul de învățătură, rostit după citirea Sfintei Evanghelii, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a reliefat semnificațiile teologice ale pericopei biblice de la Sfântul Evanghelist Matei (cap. 3, vers. 13-17), care relatează venirea Mântuitorului Iisus Hristos la Iordan și primirea botezului de la Sfântul Ioan Botezătorul.

Acest praznic al Teofaniei sau Arătării Domnului se referă la arătarea Mântuitorului Hristos în fața mulțimilor adunate la Iordan, ca să primească botezul pocăinței săvârșit de Ioan, dar și la arătarea Sfintei Treimi. În acest sens, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că Sfânta Treime S-a arătat prin glasul Tatălui Ceresc, Care L-a numit pe Iisus Hristos „Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit”, adică Fiul Său Cel veșnic, iar Duhul Sfânt a confirmat „tăria sau statornicia cuvântului Tatălui”, prin pogorârea Sa deasupra Domnului Hristos.

În apele Iordanului, Mântuitorul ne include în iubirea Preasfintei Treimi

De asemenea, Preafericirea Sa a precizat că arătarea Sfintei Treimi ne arată că noi avem ca bază a botezului nostru iubirea Sfintei Treimi. „Atunci când a zis: «Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit» (Matei 3, 17), Dumnezeu Tatăl nu S-a referit numai la dumnezeirea Fiului, ci și la umanitatea Lui, la firea Lui umană pe care a luat-o prin zămislire de la Duhul Sfânt și de la Fecioara Maria. În iubirea veșnică a lui Dumnezeu Tatăl către Fiul este acum inclusă, cuprinsă și iubirea față de umanitatea pe care El a luat-o, față de natura sau firea Sa umană. Astfel, în apele Iordanului, Mântuitorul Iisus Hristos ne cuprinde, ne include în iubirea veșnică a Preasfintei Treimi. De aceea s-a spus frumos că botezul nu înseamnă stropire, ci cufundare în apă, iar apa este plină de Duhul Sfânt. Deci, botezul este o cufundare a noastră atunci când ne botezăm în harul și iubirea Prea­sfintei Treimi. Noi, când suntem botezați, începem o relație nouă cu Dumnezeu, și anume, o relație veșnică, pentru că viața veșnică nu este viața de după moarte, ci viața trăită în comuniune de iubire cu Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Cu alte cuvinte, în această mărturie dată de Tatăl că Iisus este Fiul Său cel iubit, suntem cuprinși și noi în umanitatea Fiului”, a spus Patriarhul României.

Întreaga viață a Bisericii, a mai arătat Preafericirea Sa, este centrată pe prezența și lucrarea harului iubirii Preasfintei Treimi. „Sfântul Ioan Gură de Aur spune: «S-au deschis cerurile ca să îți arate că și la botezul tău s-au deschis cerurile și că tu ai fost tainic mărturisit de Tatăl ca fiind fiu sau fiică iubită». Deci noi, când ne botezăm, ne cufundăm în iubirea Tatălui, a Fiului și a Sfântului Duh. De aceea, toată viața Bisericii este ritmată de aceste cuvinte: «Slavă Tatălui, Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor». Începem din viața aceasta trecătoare să răspundem iubirii Preasfintei Treimi zicând: «Slavă Tatălui, Fiului și Sfântului Duh, acum... și pururi... și în vecii vecilor». Noi trebuie să trăim veșnic, ca să slăvim iubirea veșnică a Preasfintei Treimi pentru noi. Prin aceasta vedem că Ortodoxia, care are în centrul ei credința în Sfânta Treime și în centrul vieții sale liturgice și duhovnicești prezența și lucrarea harului iubirii Preasfintei Treimi, ritmează ca o respirație toată viața liturgică a ei prin această preamărire a Tatălui, Fiului și a Duhului Sfânt, începând din lumea aceasta și continuând în vecii vecilor. De aceea, toate lucrările de sfințire ale Bisericii se săvârșesc în iubirea, harul și prezența Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh”, a explicat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Botezul Domnului, înnoire a botezului nostru

Sărbătoarea Bobotezei este o actualizare a Botezului Domnului, dar și o înnoire a propriului botez, precum ne învață Sfântul Simeon al Tesalonicului. „Noi ne-am botezat în numele Prea­sfintei Treimi, am primit iubirea Preasfintei Treimi, ne-am îndepărtat de satana și ne-am unit cu Hristos. Botezul creștin, bazat pe credința în Iisus Hristos, este temelia vieții creștine. Fără botez nu putem primi celelalte Sfinte Taine ale Bisericii. Așadar, Evanghelia de astăzi ne arată că Mântuitorul Iisus Hristos a fost mărturisit ca fiind Fiul veșnic al Tatălui, confirmat de către Duhul Sfânt în chip de porumbel. De ce în chip de porumbel S-a arătat Duhul Sfânt? În general, Duhul Sfânt nu are chip, Se arată sub forme diferite pentru a nu concura chipul lui Hristos. El nu ia chip de om pentru că Fiul a luat chip de om, dar El stă tainic prezent și lucrător în fiecare creștin și lucrează modelarea chipului fiecărui creștin pentru a ajunge la asemănarea cu Hristos. De aceea, Duhul Sfânt nu apare ca un vizavi, ci El este interior omului, începând cu botezul. El nu concurează, nici nu înlocu­ieș­te pe Hristos și de aceea El nu apare în chip de om, ci sub forma limbilor ca de foc. [...] O singură dată Duhul Sfânt apare în chip de porumbel, și anume, la Botezul Domnului, pentru că prin această arătare de chip de porumbel ne aduce aminte că atunci când a încetat potopul lui Noe, care prefigura botezul, o porum­biță din corabie s-a întors cu o ramură de măslin. Măslinul, prin uleiul său, simbolizează binecuvântarea harului lui Dumnezeu, arătând prin aceasta micșorarea apelor, iar acum Botezul Domnului ne arată micșorarea păcatelor, pentru că încep să fie iertate păcatele pentru cei care se vor boteza cu botezul creștin prin credința în Iisus Hristos. Duhul Sfânt a arătat în Vechiul Testament împăcarea lui Dumnezeu cu oamenii după potop, iar aici, la Botezul Domnului, arată iubirea milostivă și împăcarea lui Dumnezeu cu oamenii prin Iisus Hristos”, a reliefat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Porumbelul nu este numai simbolul păcii și al blândeții, ci și al iubirii smerite a Preasfintei Treimi. „Sfântul Ioan Gură de Aur spune că Duhul Sfânt S-a arătat în chip de porumbel, nu în trup de porumbel, pentru că nu era un porumbel adevărat, ci în chip. Aceasta ca să anunțe iubirea blândă, smerită a lui Dumnezeu pentru oameni, care se arată în Iisus Hristos, și dorința lui Dumnezeu de împăcare cu oamenii, prin iertarea păcatelor lor, dacă se pocăiesc și se botează”, a explicat Preafericirea Sa.

Procesiunea și săvârșirea slujbei Aghesmei Mari

Precum este rânduiala liturgică, după rugăciunea Amvonului, a avut loc procesiunea în afara locașului de cult, în fața Reședinței Patriarhale. Acolo, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu ierarhii prezenți și soborul de slujitori, a săvârșit slujba Sfințirii mari a apei din vasele pregătite special pentru această rânduială. Au fost amplasate 24 de vase mari, cu o capacitate de 500 de litri de apă fiecare, adusă de la izvorul din Parcul „Grădina Maicii Domnului” al Reședinței Patriarhale.

La finalul slujbei Aghesmei Mari, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a precizat că Agheasma Mare ne aduce o mulțime de binecuvântări. „Astăzi, ne bucurăm pentru că gustăm apă sfințită, care este plină de harul Preasfintei Treimi, de iubirea Preasfintei Treimi. După cum ați auzit în ecteniile și rugăciunile slujbei Aghesmei Mari, binefacerile acestei ape sunt foarte multe. În primul rând, într-o rugăciune de la slujba Sfințirii mari a apei se arată că această apă este izvor de nestricăciune, de sfințenie, alungare a duhurilor potrivnice, vindecare a sufletelor și trupurilor, este dezlegare de păcate și dăruire de tot binele folositor. Se mai spune în aceste rugăciuni că apa aceasta este curățitoare spre viață veșnică. De aceea, gustăm înainte de mâncare astăzi și încă 8 zile până la Odovania din ziua de 14 ianuarie. Cifra 8 înseamnă infinitul, veșnicia, astfel, 8 zile de acum încolo, mărturisim că această apă sfințită este curățitoare spre viață veșnică”, a subliniat Patriarhul României.

Ziua praznicului Botezului Domnului este importantă pentru credincioșii ortodocși români nu numai pentru însemnătatea vieții duhovnicești, ci și datorită faptului că ne aduce aminte de botezul poporului român, încreștinat de Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat.

La final, așa cum este tradiția, Patriarhul României a binecuvântat cu Agheasmă Mare pe credincioșii bucureșteni care au venit cu ocazia acestui praznic la Catedrala Patriarhală.