Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
O nouă conferinţă despre educaţia religioasă în Uniunea Europeană
În Sala „Iustin Patriarhul” a Centrului de formare continuă „Dumitru Stăniloae” din București a continuat joi, 1 iulie 2021, seria de conferințe online organizate de Cancelaria Sfântului Sinod și de Reprezentanța Patriarhiei Române pe lângă instituțiile europene. Tema întâlnirii a fost educaţia religioasă în Uniunea Europeană. Următoarea conferinţă se va desfăşura la 29 iulie.
Conferinţa online, care a adunat aproximativ 160 de participanţi, a fost moderată de arhidiaconul prof. dr. George Grigoriţă, consilier patriarhal la Cancelaria Sfântului Sinod. Invitaţi să susţină prelegeri au fost pr. prof. dr. Nicuşor Beldiman, cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti şi consilier patriarhal în cadrul Sectorului teologic-educaţional al Administraţiei Patriarhale, şi părintele George Vâlcu, secretarul Reprezentanţei Patriarhiei Române pe lângă instituţiile europene de la Bruxelles.
În cadrul întâlnirii au fost analizate aspectele principale ale educaţiei religioase în contextul societăţii actuale, care devine tot mai secularizată şi tentată să impună tuturor cetăţenilor valori seculare. A fost subliniat faptul că educaţia religioasă este un drept de care toţi copiii şi tinerii trebuie să beneficieze într-un stat democratic, autorităţile publice având îndatorirea de a se îngriji ca aceasta să fie disponibilă pentru toţi cetăţenii.
Educaţia religioasă, un drept necondiţionat
În prima parte a conferinţei, arhid. prof. dr. George Grigoriţă a vorbit despre rolul şi importanţa educaţiei religioase în viaţa tinerilor şi despre necesitatea asigurării acestui drept în orice stat democratic, luând în considerare şi specificul naţional al fiecăruia: „Atunci când vorbim despre educaţie religioasă, ne referim la o activitate amplă, ce implică atât Biserica şi şcoala, cât şi familia creştină. Din punct de vedere juridic, educaţia religioasă este un drept de care toţi copiii şi tinerii trebuie să beneficieze necondiţionat. În funcţie de tradiţia naţională a fiecărui stat, de modul de relaţionare a autorităţilor publice cu Biserica şi de forma de organizare a învăţământului în respectivul stat, educaţia religioasă poate avea un caracter mai conturat sau mai obturat. În contextul actual în care valorile tradiţionale sunt depreciate sau excluse din viaţa publică, iar educaţia este supusă unei schimbări forţate de paradigmă, este nevoie ca Biserica, şcoala şi familia să se implice într-un efort comun pentru a oferi copiilor şi tinerilor o orientare adecvată şi modele autentice care să îi formeze pentru viitor”.
Un rol din ce în ce mai important în formarea elevilor
În continuare, pr. prof. dr. Nicuşor Beldiman a prezentat o serie de aspecte ce ţin de educaţia religioasă în România, ilustrând felul în care ea este organizată şi realizată în instituţiile de învăţământ din ţara noastră. Acestor remarci le-a precedat un discurs despre rolul educaţiei religioase şi despre legătura acesteia cu celelalte discipline şcolare: „Educaţiei religioase îi revine, în contextul actual, un rol din ce în ce mai important în formarea elevilor. Aceasta oferă un orizont spiritual integrator, un liant care relaţionează şi integrează cunoştinţele de la celelalte discipline şcolare pentru a forma împreună un reper spiritual luminos şi edificator pentru o viaţă trăită în comuniune de iubire şi coresponsabilitate pentru binele comun”.
Al doilea invitat, părintele George Vâlcu, a susţinut o prelegere în care a expus modul cum educaţia religioasă are loc în prezent în statele membre ale Uniunii Europene, prezentând şi specificul existent în statele exemplificate. Prelegerea, structurată în trei părţi, a ilustrat şi felul în care prezenţa educaţiei religioase în şcolile publice din Uniunea Europeană a fost motivată în mod diferit pe parcursul timpului.
În partea a doua a întâlnirii au fost purtate discuţii pe baza temei conferinţei şi a celor două prezentări ale invitaţilor, mulţi dintre participanţi adresând acestora întrebări punctuale.