Pelerinaj cu moaştele Sfântului Irodion în lumina Sfintei Cruci

Pentru prima dată după 160 de ani, Sfântul Irodion de la Mănăstirea Lainici a revenit în Bucureştiul natal. Sfintele sale moaşte, împreună cu racla ce păstrează un fragment din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci şi părticele din moaştele a şapte sfinţi, de la Parohia „Sfântul Vasile“-Victoria, au fost purtate sâmbătă, 13 septembrie, într-o impresionantă procesiune în Capitală. A doua zi, la praznicul Înălţării Sfintei Cruci, Sfânta Liturghie a fost săvârşită, cu prilejul celui de-al doilea hram al parohiei bucureştene, de către Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal.

Au trecut patru ani de când Parohia „Sfântul Vasile“-Victoria din Protoieria Sector 1 Capitală a organizat prima ediţie a acestui eveniment bisericesc în cetatea Bucureştilor, iar de atunci, an de an, credincioşii bucureşteni participă la procesiune într-un număr tot mai mare. În acest an, bucuria credincioşilor a fost sporit prin aducerea, pentru prima dată în Bucureştiul natal, a moaştelor Sfântului Irodion de la Mănăstirea Lainici, judeţul Gorj, de către o delegaţie din Mitropolia Olteniei, condusă de arhimandritul Ioachim Pârvulescu, stareţul Mănăstirii Lainici.

Evenimentele dedicate celui de-al doilea hram al Parohiei „Sfântul Vasile“-Victoria au început sâmbătă, 13 septembrie, cu săvârşirea Vecerniei unite cu Litia şi a Acatistului Înălţării Sfintei Cruci şi cel al Sfântului Cuvios Irodion de la Lainici, de către un sobor de preoţi şi diaconi, protos fiind arhim. Ioachim Pârvulescu, stareţul Mănăstirii Lainici. Înainte de slujba Acatistelor, pr. Mihai Aurel, vicar administrativ eparhial, a rostit un cuvânt de învăţătură în care a subliniat scopul Sfintei Cruci în viaţa duhovnicească a creştinului, ea fiind nu un simplu obiect liturgic, ci un mod de viaţă jertfelnic, în care ne este călăuzitor Mântuitorul Iisus Hristos.

După încheierea sfintelor slujbe, racla ce conţine un fragment din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci şi părticele din moaştele a şapte sfinţi, din patrimoniul sacru al parohiei bucureştene, împreună cu racla cu moaştele Sfântului Cuvios Irodion au fost purtate în procesiune pe Calea Victoriei, până în parcul „Nicolae Iorga“. După ce parcul a fost înconjurat de numerosul alai de clerici şi credincioşi, procesiunea s-a oprit în faţa scenei amenajate în parc pentru rostirea cuvântului de învăţătură de către pr. lect. dr. Gheorghe Holbea, prodecan al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti. Sfânta Cruce, a arătat pr. Gheorghe Holbea, este vocaţia fiecărui om, este o chemare, care presupune şi o ieşire din efemerul lumii acesteia înspre viaţa veşnică, înspre străvederea nevăzutului. De aceea, a mai spus părintele Holbea, „viaţa fiecăruia dintre noi este un continuu pelerinaj spre Împărăţia lui Dumnezeu. Vrem sau nu, conştienţi sau mai puţin conştienţi, suntem într-un pelerinaj în care Dumnezeu călătoreşte cu fiecare dintre noi“. Crucea este şi o pedagogie pe care Dumnezeu o săvârşeşte cu noi pentru ca noi să ieşim din robia păcatului, „din conştiinţa sclaviei“ şi a „fricii de suferinţă şi moarte“, precum odinioară Dumnezeu i-a arătat poporului evreu că trebuie să iasă din ţara Egiptului, unde erau căldări cu carne. „Această pedagogie a Crucii, pe care Dumnezeu o insuflă, eliberează şi pune capăt răului. Dumnezeu le-a arătat evreilor că nu trebuie să aibă nostalgii atunci când îşi aminteau de căldările de carne din ţara Egiptului, unde erau sclavi. Oare nu aceasta este de fapt şi psihologia noastră, a celor de astăzi, care acceptăm sclavia materialistă, consumistă, fără să înţelegem că rostul nostru nu este doar de făpturi oarecare, de făpturi care vegetează? Rostul nostru este unul nobil, dumnezeiesc, după „chipul şi asemănarea lui Dumnezeu“. 40 de ani a purtat Dumnezeu pe poporul ales în pustie şi după ce a primit tablele Legii, totuşi ei cârteau împotriva lui Dumnezeu şi a trebuit ca acea generaţie să fie răstignită în pustie. Toţi cei care au ieşit din ţara Egiptului cu mentalitatea de sclavi au murit în pustie pentru că în Ţara Făgăduinţei nu intră cei cu mentalitatea de sclav, ci intră doar oamenii liberi, adică cei care nu aveau memoria robiei. Această răstignire a poporului ales a fost prima cruce pentru ca urmaşii lor să înţeleagă această vocaţie de „călători“, aceea de „a ieşi din casa tatălui tău“ şi a merge spre „Ţara făgăduinţei“, spre Împărăţia lui Dumnezeu“, a spus pr. lect. dr. Gheorghe Holbea.

Boala, suferinţa, încercările vieţii şi chiar moartea însăşi nu sunt fatalităţi, pentru că ele sunt biruite de Sfânta Cruce şi devin prilejuri de apropiere de Dumnezeu. „S-au plâns unii că ieşim în aceste pelerinaje şi procesiuni şi îi deranjează pentru că, după ei, ar trebui ca Dumnezeu să fie exilat în privat. Ar trebui, nu-i aşa, să lăsăm loc spectacolului deşănţat al unei lumi care nu are nici o busolă. Ori Crucea are o semnificaţie deosebită. Crucea şi Învierea sunt cultura neamului nostru. (…) Neamul acesta românesc a fost răstignit, dar nu într-o fatalitate veşnică, ci într-o nemurire veşnică, aşa cum răstigniţi au fost şi Sfinţii Martiri Brâncoveni, cei care au avut o credinţă şi o nobleţe a jertfei în Mântuitorul Iisus Hristos“, a mai spus pr. Gheorghe Holbea.

După concertul de muzică bizantină, susţinut de Grupul psaltic „Cuviosul Paisie de la Neamţ“, procesiunea-pelerinaj s-a încheiat cu înapoierea alaiului de clerici şi credincioşi la biserică şi închinarea credincioşilor la raclele cu odoarele duhovniceşti.

Liturghie arhierească la cel de-al doilea hram al bisericii

În ziua următoare, de Înălţarea Sfintei Cruci, Biserica „Sfântul Vasile“-Victoria din Capitală şi-a serbat al doilea hram. Înainte de Sfânta Liturghie, Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, a săvârşit în biserică rânduiala specială de închinare cu plecăciune până la pământ a Sfintei Cruci împodobite cu flori şi rostirea unei ectenii pentru Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, clerul ortodox, conducătorii ţării şi poporul binecredincios. După această rânduială specifică zilei de 14 septembrie, Sfânta Cruce a fost înălţată de ierarh la frunte şi purtată în procesiune din biserică spre locul special amenajat, unde s-au aflat la închinare, încă din ajun, cele două racle cu moaştele Sfântului Cuvios Irodion de la Lainici şi părticica din Sfânta Cruce a Mântuitorului Iisus Hristos. Ierarhul a depus lângă cele două racle şi crucea împodobită pentru a fi cinstită de credincioşi. Sfânta Liturghie a fost oficiată în continuare de Preasfinţitul Ieronim Sinaitul, înconjurat de un sobor de slujitori, din care au făcut parte părintele arhimandrit Ioachim Pârvulescu, stareţul Mănăstirii Lainici, părintele paroh Cristian Trandafir de la Biserica „Sfântul Vasile“-Victoria, precum şi alţi preoţi şi diaconi.

În timpul Sfintei Liturghii, ca şi în cursul zilei de ieri, sute de credincioşi au cinstit sfintele odoare, Lemnul Sfintei Cruci şi moaştele Sfântului Irodion de la Lainici, căutând dezlegarea păcatelor şi uşurarea sufletului. În cuvântul de învăţătură, Preasfinţitul Ieronim Sinaitul a spus credincioşilor prezenţi că sărbătoarea de ieri stă sub semnul jertfei, arătat prin Crucea Domnului, care îi îndeamnă pe credincioşi să facă puţină jertfă prin rugăciune şi prin timpul petrecut la sfintele odoare, pentru a dobândi iertare şi bucurie duhovnicească.

„Toţi cei care aţi venit astăzi aţi urmat îndemnului Sfântului Ioan Gură de Aur care spune că acolo unde este jertfă, pentru că asta înseamnă Crucea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, este iertarea păcatelor, acolo este sărbătoare şi este bucurie duhovnicească. Bucurie duhovnicească am avut şi noi în acest loc binecuvântat de Dumnezeu şi, ca o încununare a acestei Sfinte şi Dumnezeieşti Liturghii, mulţi dintre dumneavoastră aţi venit în faţa raclei cu Lemnul Sfintei Cruci sfinţite, nu prin rugăciunea preoţilor şi stropirea cu agheasmă şi nici prin ungerea cu Sfântul şi Marele Mir, ci prin arătarea dragostei celei neasemuite a Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi prin stropirea cu sfântul şi dumnezeiescul Său sânge. Toţi care aţi venit v-aţi închinat cu evlavie, aţi rostit înaintea lui Dumnezeu rugăciunile şi v-aţi spus necazurile, aveţi nădejde să primiţi dezlegare şi binecuvântare“, a spus PS Ieronim Sinaitul.

O părticică din moaştele Sfântului Irodion au fost dăruite Bisericii „Sfântul Vasile“ de pe Calea Victoriei

Hramul Parohiei „Sfântul Vasile“ de pe Calea Victoriei a fost un moment de bucurie specială ieri. Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, părintele Ioachim Pârvulescu, stareţul Mănăstirii Lainici, a dăruit bisericii bucureştene o părticică din moaştele Sfântului Cuvios Irodion. Sfântul odor a fost dăruit parohiei împreună cu un act de donaţie şi de autenticitate a moaştelor, care a fost citit ieri în biserică de stareţul Mănăstirii Lainici. Preasfinţitul Ieronim Sinaitul a arătat credincioşilor părticica din moaştele sfântului şi i-a binecuvântat, asigurându-l pe stareţ că odorul va fi cinstit cum se cuvine la această biserică.

Părintele paroh Cristian Trandafir i-a dăruit Preasfinţitului Ieronim Sinaitul un epitrahil şi un omofor arhieresc şi o icoană cu Sfântul Irodion, iar pentru Mănăstirea Lainici a dăruit o candelă de masă şi o cădelniţă. Credincioşii care au participat ieri la hram au primit câte o gustare la pachet.