De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Procesiune cu moaştele Sfinţilor Mucenici Epictet şi Astion, la Mănăstirea Halmyris
La Tulcea a avut loc duminică, 6 iulie, o procesiune cu moaştele Sfinţilor Mucenici Epictet şi Astion, prăznuiţi de Biserica Ortodoxă astăzi, 8 iulie. Racla cu sfintele moaşte a fost purtată în procesiune de la Catedrala arhiepiscopală din Constanţa la Tulcea, unde în cursul nopţii a fost oficiată Sfânta Liturghie arhierească de către Înalt Preasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, şi Preasfinţitul Visarion, episcopul Tulcii, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi, informează TRINITAS TV.
La eveniment, a fost prezent un număr impresionant de credincioşi.
Înalt preasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a precizat că a sosit vremea ca aceste sfinte moaşte să se întoarcă la locul unde au fost ocrotite timp de aproape două milenii, sub altarul bisericii din Halmyris.
Duminică, în cursul dimineţii, moaştele Sfinţilor Mucenici Epictet şi Astion au fost duse în procesiune de la Catedrala episcopală din Tulcea la Mănăstirea Halmyris, unde a fost oficiată slujba Sfintei Liturghii.
Moaştele Sfinţilor Mucenici Epictet şi Astion, trăitori în secolul al treilea după Hristos, sunt cele mai vechi descoperite la noi în ţară. Acestea au fost descoperite în urma săpăturilor arheologice desfăşurate acum şapte ani pe locul cetăţii Halmyris, unde cei doi sfinţi, făcători de minuni încă din timpul vieţii, au primit cununa muceniciei pentru credinţa în Hristos.
Sfintele moaşte vor rămâne definitiv la Mănastirea Halmyris, locul unde au fost martirizaţi Sfinţii Epictet şi Astion.
Cei mai vechi martiri de pe teritoriul României
Sfinţii Epictet şi Astion, pomeniţi astăzi de Biserica Ortodoxă, sunt, poate, cei mai vechi martiri de pe teritoriul României. Ei au pătimit în cetatea Halmyris, aproape de braţul Sfântul Gheorghe al Dunării. Potrivit actului lor martiric, păstrat astăzi doar într-o copie din secolul al XV-lea, aflată în arhiva bisericii Mântuitorului din Utrecht, ei au pătimit în anul 290, ca urmare a persecuţiei dezlănţuite de împăratul Diocleţian (284-305). Sfântul Epictet era originar din părţile Răsăritului şi a fost un preot înzestrat cu darul facerii de minuni. Astion era nepotul senatorului roman Iulian. Acesta fusese păgân, dar preotul Epictet
l-a convertit la creştinism. Şi tânărul Astion s-a învrednicit de darul facerii de minuni. Pentru credinţa lor, în ziua de 8 iulie, li s-a tăiat capul, mai întâi lui Astion, după care preotul Epictet, lăsându-şi capul peste trupul ucenicului său, a primit şi el aceeaşi pedeapsă, în acest fel, cei doi martiri sfinţind pământul Dobrogei cu sângele lor.
Actul martiric spune că trupurile celor doi erau albe ca zăpada şi că cei ce sufereau de vreo boală, durere sau grijă şi se atingeau cu credinţă de acestea sau le sărutau cu evlavie se vindecau.
Pentru noi, românii, actul martiric al celor doi sfinţi are o valoare deosebită deoarece, în afară de cel al pătimirii Sf. Mc. Emilian de la Durostorum, este singurul act cu care se poate mândri literatura aghiografică dobrogeană.