În ajunul sărbătorii Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, astăzi, 11 aprilie 2026, la Catedrala Patriarhală istorică a avut loc ceremonia solemnă în cadrul căreia Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a primit Sfânta Lumină adusă de la Ierusalim. Candela purtătoare a acestui dar sfânt a fost adusă de la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din Otopeni de o delegație condusă de Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal. La miezul nopții, Preafericirea Sa va dărui Sfânta Lumină credincioșilor prezenți la slujba Învierii, săvârșită pe Colina Bucuriei.
Proclamarea Învierii Domnului pe Colina Bucuriei
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop‑vicar patriarhal, Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurați de un sobor de clerici, au săvârșit rânduiala liturgică specifică Slăvitului Praznic al Învierii Domnului. La miezul nopții, în pridvorul Reședinței Patriarhale, a fost oficiată rânduiala Proclamării Învierii Domnului, la finalul căreia Întâistătătorul Bisericii noastre a rostit un cuvânt de învățătură.
![]()
În noaptea Sfintelor Paști, mii de bucureșteni s‑au unit în rugăciune pe Colina Bucuriei pentru a celebra Slăvita Înviere a Domnului nostru Iisus Hristos. Într‑o atmosferă de răbdare și evlavie, mulțimea de credincioși a așteptat chemarea solemnă a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel: „Veniți de primiți lumină!”. Credincioșii au primit, apoi, din mâinile Întâistătătorului Bisericii noastre Sfânta Lumină adusă și în acest an ca o binecuvântare cerească de la Mormântul cel de viață făcător al Mântuitorului din Ierusalim.
Rânduiala a continuat cu citirea pericopei evanghelice de la Matei (cap. 28, 1‑16) și binecuvântarea pentru slujba Utreniei, după care toată mulțimea de credincioși a intonat de trei ori mult‑cunoscutul tropar al Sfintelor Paști, „Hristos a înviat”. După obișnuitul început pascal și rostirea Ecteniei Mari, Preafericirea Sa, înălțând Sfânta Cruce și făclia aprinsă din Lumina Sfântă, a vestit de trei ori biruința asupra morții prin salutul „Hristos a înviat!”. La aceasta, toată adunarea a răspuns într‑un singur glas mărturisind credința în adevărul Învierii: „Adevărat a înviat!”.
La finalul acestei rânduieli, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învățătură în care a evidențiat contrastul dintre concepțiile filosofice sau religioase ale antichității și adevărul Învierii Domnului: „Credința creștinilor în Învierea lui Hristos și învierea tuturor oamenilor la sfârșitul veacurilor a fost cea mai nouă și neobișnuită credință apărută în lumea antică. Grecii antici credeau în nemurirea sufletului, dar nu credeau în învierea trupului, acesta fiind considerat o închisoare pentru suflet [...]. Potrivit filosofiei antice grecești, se admitea nemurirea sufletului, dar nu se admitea credința în învierea trupului, deoarece materia era considerată un lucru rău, o închisoare pentru spirit. În mitologia greco‑romană, învierea era asociată cu primăvara, adică era un fenomen natural asociat cu înverzirea și înflorirea naturii vegetale. În Vechiul Testament însă, evreii credeau în învierea morților, dar ca revenire a lor la viața biologică pământească obișnuită, fără o transformare a trupului înviat. Profeția lui Iezechiel care se referă la învierea generală a morților, din capitolul 37, a fost adesea interpretată mai mult ca o reînnoire sau restaurare a vieții poporului evreu. De asemenea, și Profetul Isaia, și Psalmii 15 și 49 se referă la învierea din morți, însă cea mai clară profeție privind învierea morților în Vechiul Testament se află în capitolul 12 al Cărții Prorocului Daniel: «Și mulți dintre cei care dorm în țărâna pământului se vor scula. Unii la viață veșnică, iar alții spre ocară și rușine veșnică». Totuși, pentru a se evita influența unor mitologii ale popoarelor vecine asupra evreilor, în Vechiul Testament s‑a vorbit puțin despre înviere, încât, în timpul activității mesianice a lui Iisus din Nazaret în poporul evreu fariseii credeau în învierea morților, dar saducheii nu credeau”.
De asemenea, Întâistătătorul Bisericii noastre a subliniat că Învierea Domnului nu este o simplă revenire la viața biologică trecătoare, spre deosebire de cele trei învieri pe care El le‑a făcut asupra altor persoane: „Învierea lui Hristos nu este revenire la viața biologică trecătoare, ci desființarea morții și inaugurare a vieții cerești veșnice. De aceea, în această noapte, Biserica lui Hristos cântă: «Astăzi, prăznuim omorârea morții și începutul unei alte vieți veșnice». Printre multele vindecări minunate pe care le‑a săvârșit Domnul Iisus Hristos, a săvârșit și trei învieri din morți ale unor persoane tinere: fiica lui Iair, fiul văduvei din Nain și prietenul Său Lazăr din Betania. Dar toate aceste trei învieri din morți săvârșite de Iisus au fost reveniri la viața pământească limitată în timp sau trecătoare. Însă Învierea Domnului Iisus Hristos este total diferită de aceste trei învieri din morți, deoarece, prin Învierea Sa, Domnul Iisus Hristos a inaugurat o altă viață, viața cerească veșnică. Fiind Dumnezeu‑Omul, Domnul Iisus Hristos a prezis sau a profețit de trei ori că El va fi răstignit, dar a treia zi va învia din morți. De asemenea, în convorbirea Sa cu Marta, sora lui Lazăr, Domnul Iisus Hristos a explicat că învierea de obște din ziua de apoi va fi săvârșită de El Însuși, deoarece El dăruiește oamenilor învierea și viața veșnică: «Eu sunt Învierea și Viața. Cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi» (Ioan 11, 25). Învierea nu este un fenomen natural, este darul lui Hristos pentru întreaga comunitate. Iar mai înainte, într‑un alt context, Iisus a spus ucenicilor Săi: «Cel ce mănâncă Trupul Meu și bea Sângele Meu are viață veșnică și Eu îl voi învia în ziua cea de apoi». El poate face tot ceea ce a făgăduit, pentru că El este Fiul veșnic al lui Dumnezeu care S‑a făcut Om tocmai pentru a‑i mântui pe oameni de păcat și de moarte și a le dărui viața cerească veșnică”.
Preafericirea Sa a prezentat, apoi, darurile pe care credincioşii le vor primi: un pachet cu pâine sfințită stropită cu vin, cunoscută în popor și ca „Sfintele Paști”, iar cei care vor rămâne până la sfârșitul Sfintei Liturghii vor primi și iconițe cu Învierea Domnului, Pastorala de Paști, un ou roșu și o păscuță făcută la Patiseria „Misionarul” a Patriarhiei Române.
În încheiere, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulțumit celor care s‑au implicat în organizarea acestei manifestări de la Catedrala Patriarhală: Jandarmeriei Române, Direcției Generale de Jandarmi București, Poliției Române, Brigăzii Rutiere București, Serviciului de Ambulanță București‑Ilfov, Inspectoratului pentru Situații de Urgență București‑Ilfov, Coralei „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române și Corului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, soborului de clerici, dar și tuturor credincioșilor care au participat.
Galerie foto în curs de actualizare...



.jpg)
