Recepția lucrărilor de restaurare și conservare a bisericii din lemn din Mănăstioara

Pentru unul dintre monumentele de referință ale patrimoniului de lemn din Bucovina, Schitul Mănăstioara din comuna Udești, județul Suceava, metoc al Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, s‑a scris o pagină luminoasă în istoria‑i presărată cu momente triste, dar și înfloritoare.

Miercuri, 17 decembrie 2025, când este pomenit Sfântul Proroc Daniel, au fost recepționate lucrările de restaurare și conservare realizate în ultimii doi ani pentru biserica din lemn cu hramurile „Intrarea în biserică a Maicii Domnului” și „Schimbarea la Față a Domnului”.

Mărturie a meșteșugului tradițional, monumentul de o mare valoare istorică, arhitecturală și artistică a fost înscris în Programul național de restaurare a obiectivelor turistice și culturale prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care are ca scop creșterea atractivității turistice în zonele rurale.

La eveniment au fost prezenți specialiști din colectivul de restaurare, reprezentanți ai companiilor și societăților implicate, delegați ai Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, precum și clerici din obștea așezământului monahal care adăpostește cinstitele moaște ale Sfântului Ioan cel Nou.

Recepția lucrărilor a debutat în duh de rugăciune, arhim. Serafim Grigoraș, starețul Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” și exarh de zonă, vorbindu‑le apoi tuturor celor prezenți despre ziua de 29 februarie 2024, când au început lucrările de restaurare, finalizate după un an și 10 luni.

În continuare, Doina Iacoban, directorul firmei de consultanță Regional Consulting Suceava, și‑a exprimat emoția profundă și bucuria pentru succesul acestui demers, prin care se cinstește memoria înaintașilor. Scopul principal al proiectului este de a deschide calea pentru dezvoltarea economică a zonei și de a salva o „bijuterie” pentru generațiile viitoare.

Arhid. Vasile Demciuc, consilier al Sectorului monumente, patrimoniu și arhitectură bisericească, a prezentat file din istoria așezământului de la Mănăstioara, între care și legenda potrivit căreia acest loc este legat de uciderea lui Bogdan al II‑lea, domnul Moldovei și tatăl lui Ștefan cel Mare, la 15 octombrie 1451, de către Petru Aron. Tradiția orală consemnează că tânărul Ștefan s‑ar fi ascuns în pădurea Plăvălar, iar dintr‑un stejar din acea zonă ar fi fost construită o biserică în jurul căreia a existat un schit de călugări, atestat doar prin toponime locale.

Comisia lucrărilor de recepție a semnat documentele aferente, iar toți cei prezenți au vizitat apoi întregul ansamblu, în interiorul bisericuței având ocazia de a afla mai multe informații despre procesul de restaurare a iconostasului, care datează de la sfârșitul secolului al XVIII‑lea, de la doamna Alexandrina Mustea.