Rolul Bisericii în dezvoltarea culturii

Lucrarea "Cultura teologică românească" a părintelui academician prof. dr. Mircea Păcurariu a apărut recent la Editura "Basilica" a Patriarhiei Române. Cartea a fost elaborată după mai mulţi ani de trudă şi cercetare şi este o prezentare istorică a tot ceea ce a însemnat cultura pentru Biserica strămoşească şi pentru neamul românesc de pretutindeni.

Cartea a apărut cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a şi semnat prefaţa noii apariţii. Lucrarea însumează în cele şapte capitole peste 300 de pagini. În primele capitole sunt prezentate literatura teologică daco-romană, cu marii scriitori şi părinţi ai Bisericii daco-romane, precum Ioan Casian, Dionisie Exiguul. Părintele academician Mircea Păcurariu prezintă, apoi, literatura teologică româno-slavă din perioada slavonismului cultural, care s-a desfăşurat din secolul al VII-lea până în secolul al XIV-lea, cu puţinele manuscrise care s-au păstrat până astăzi.

Un alt capitol important al lucrării prezintă cultura în secolul al XV-lea, în timpul domnitorului Ştefan cel Mare, amintind renumitele şcoli de copişti de la Mănăstirile Neamţ şi Putna. "Am prezentat apoi cultura în secolul al XVI-lea, cu "Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Teodosie", cu episcopii şi călugării cronicari din Moldova, cu copişti de manuscrise din aceeaşi perioadă, cu marii tipografi Macarie, Filip Moldoveanu şi diaconul Coresi, la Braşov, cu anumite preocupări de natură muzicală şi altele. Secolul al XVII-lea este mult mai bine reprezentat prin marii ierarhi cărturari care au trăit în acea perioadă, şi anume mitropoliţii Varlaam şi Dosoftei, în Moldova, Simion Ştefan, în Transilvania, şi, în Ţara Românească, Teofil, Ştefan, Teodosie, iar spre sfârşitul perioadei şi începutul secolului următor, Antim Ivireanul. Sunt prezentate toate tipăriturile lor, precum Cazania lui Varlaam, Noul Testament de la Alba Iulia, Biblia de la Bucureşti şi tipăriturile lui Antim Ivireanul şi toate celelalte, fie cărţi de slujbă, fie cărţi de învăţătură sau cu profil istoric", ne-a spus pr. acad. prof. dr. Mircea Păcurariu.

Secolul al XVIII-lea este prezentat în lucrare prin marii ierarhi cărturari de atunci, tipografiile de la Bucureşti, Râmnic şi Iaşi, dar şi lucrările care au apărut sau manuscrisele, mai cu seamă, din şcoala de copişti de la Mănăstirea Neamţ, îndrumată de stareţul Paisie. În acelaşi timp, se prezintă pentru secolul al XVIII-lea şcolile îndrumate de Biserică, marile biblioteci mănăstireşti şi altele.

Pentru secolul al XIX-lea sunt prezentate şcolile teologice ale timpului, manualele pentru seminarii şi noile facultăţi de teologie, lucrări tipărite în marile centre editoriale, ca Bucureşti, Sibiu, Iaşi şi tot ce a însemnat cultură teologică românească, cu lucrări de teologie propriu-zisă, pedagogie, mai ales în Transilvania.

"În ultimul capitol, pentru secolul al XX-lea, cu anumite subdiviziuni, de asemenea, au fost prezentate anumite lucrări teologice apărute în centre universitare teologice, Bucureşti, Cernăuţi, Sibiu, mai târziu la Chişinău, cu toate lucrările marilor teologi români din perioada respectivă, cu periodicele bisericeşti şi şcolile îndrumate de Biserică. În sfârşit, într-un subcapitol numit "Cultura teologică în timpul regimului totalitar", când iarăşi am avut o serie de mari profesori de teologie, care s-au remarcat prin lucrările lor, prin implicarea în mişcarea ecumenică şi manifestări de ordin cultural după 1989, în centrele universitare apărute la Bucureşti, unde funcţionează tipografia Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române cu toate editurile ei, apoi periodicele bisericeşti din cuprinsul Patriarhiei Române. Am încercat să prezint contribuţia Bisericii la dezvoltarea culturii româneşti sub toate aspectele şi nădăjduiesc ca, din lectura acestei cărţi, cititorul să se convingă de faptul că Biserica a avut un rol important în viaţa spirituală, în primul rând, dar şi în viaţa culturală, prin lucrări scrise, şcoli, presă şi lucrări de alt gen, realizate de teologi români", ne-a mai spus pr. acad. prof. dr. Mircea Păcurariu.