Rugăciune pentru eroii din decembrie 1989

Într-o noapte îngheţată, în urmă cu 20 de ani, steaguri tricolore cu stema decupată atârnau pe baricadele din centrul Bucureştiului, în timp ce sute de demonstranţi ocupau străzile pentru a da jos cel mai represiv regim din ceea ce atunci era blocul estic, notează cotidianul britanic „Financial Times“ (FT).

Vestea înăbuşirii în sânge a demonstraţiilor din 21 decembrie a ajuns în scurt timp la toată populaţia Bucureştiului. Pe 22 decembrie 1989, după ora 10:00, mai mult de o sută de mii de oameni erau adunaţi pentru prima dată din proprie iniţiativă în centrul Bucureştiului. În aceeaşi dimineaţă, între orele 9:00 şi 10:00, ministrul Apărării Vasile Milea a murit în condiţii suspecte. Câteva ore mai târziu, Ceauşescu fuge cu elicopterul.

După fuga lui Ceauşescu, euforia generală este urmată de haos şi câteva zile de confruntări armate.

La 24 decembrie, Bucureştiul era un oraş în război. Tancuri, TAB-uri şi camioane continuau să patruleze prin oraş şi înconjurau punctele problematice pentru a le proteja. Intensitatea luptelor armate a scăzut brusc după difuzarea, pe 25 decembrie, pe postul naţional de televiziune, a execuţiei soţilor Ceauşescu.

Conform evidenţelor din anul 2005, întocmite de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor (SSPR), instituţie aflată în subordinea Guvernului României, numărul total al celor decedaţi prin împuşcare pe durata Revoluţiei a fost 1.142, al răniţilor, 3.138, iar al celor reţinuţi se ridica la 760. Au fost înregistraţi nu mai puţin de 748 de copii, urmaşi de eroi-martiri.

În zilele de 21, 22 şi 23 decembrie 2009, la cimitirele, monumentele şi troiţele închinate eroilor din decembrie 1989 din întreaga ţară, ierarhi, preoţi şi diaconi înalţă rugăciuni de pomenire a celor care în urmă cu douăzeci de ani şi-au dat viaţa pentru libertatea, credinţa şi demnitatea poporului român, informează Biroul de Presă al Patriarhiei Române. În Bucureşti, slujbe de pomenire ale eroilor din decembrie 1989 vor fi oficiate la biserica şi troiţa din cimitirul Eroilor Tineri, troiţele de la Piaţa Universităţii şi Piaţa Romană, la Monumentul pentru cinstirea Eroilor Revoluţiei, la Radio şi Televiziune, Monumentul Eroilor Jandarmi - Aeroportul „Henri Coandă“ Otopeni, precum şi în alte locuri în care ei şi-au jertfit viaţa.

La Catedrala patriarhală, va fi oficiată o slujbă de pomenire a eroilor din decembrie 1989, astăzi, 22 decembrie 2009, începând cu ora 12:00, după Sfânta Liturghie.

Aşa cum de altfel este cunoscut, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca, în cadrul Sfintei Liturghii oficiate în bisericile şi mănăstirile din ţară şi din străinătate să fie pomeniţi: eroii, ostaşii şi luptătorii români, din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, pentru libertatea şi demnitatea poporului român.

Bucureşti, în urmă cu 20 de ani

În urmă cu 20 de ani, la Bucureşti începeau protestele care au dus la căderea comunismului. Deşi protestele izbucnite în 16 decembrie făcuseră din Timişoara primul oraş liber al României, cu preţul multor jertfe omeneşti, Nicolae Ceauşescu, încă sigur pe eficienţa sistemului său represiv, a convocat în Bucureşti, pe 21 decembrie, o mare adunare populară pentru a „înfiera“ actele huliganice din oraşul de pe Bega, potrivit Mediafax.

Printre urale şi scandări se fac tot mai puternic auzite huiduieli şi fluierături. Imaginea lui Ceauşescu din acel moment - cu figura schimonosită de mirare şi frică, cu buzele încercând fără succes să articuleze câteva cuvinte şi cu mâna dreaptă ridicată - a fost transmisă în foarte scurt timp la televiziunile din toată lumea. Cu această imagine s-a întrerupt transmisia în direct de către Televiziunea Română.

În câteva ore, oraşul părea pregătit de luptă. Pe de-o parte, manifestanţii, neînarmaţi şi neorganizaţi, unii cu flori în mâini, flori pe care le oferă soldaţilor, pe de altă parte, militari dotaţi cu căşti şi scuturi, aliniaţi pe străzile centrului Capitalei, tanchete, TAB-uri, trupe USLA, civili înarmaţi. S-a tras în mulţime de pe clădiri, din mijlocul manifestanţilor, de pe străzile laterale, de pe tanchete. În faţa restaurantului „Dunărea“, vizavi de Intercontinental, s-a improvizat o baricadă, care a devenit sediul provizoriu al revoluţionarilor şi ţinta de atac a forţelor de represiune.

Oamenii îngenunchează pentru rugăciune şi pentru reculegere, se întind pe caldarâm pentru a opri înaintarea tanchetelor.

În 22 decembrie ’89, înainte de ora 7:00, muncitorii de pe marile platforme industriale ale Capitalei s-au îndreptat spre centru. La 9:30 Piaţa Universităţii era plină. Demonstranţii cer Armatei şi Miliţiei să treacă de partea lor. Puţin după ora 10:00, postul de radio anunţă introducerea stării de necesitate în întreaga ţară, printr-un decret semnat de Ceauşescu.

La CC al PCR, Nicolae Ceauşescu, înconjurat de fidelii săi, face încă o încercare de a salva situaţia. Apare cu suita în balconul sediului CC şi încearcă să se adreseze oamenilor adunaţi în Piaţa Palatului. Demonstranţii au forţat uşile masive ale clădirii şi au escaladat balconul. Nicolae şi Elena Ceauşescu s-au refugiat pe acoperişul clădirii, unde erau aşteptaţi de un elicopter.

Momentul decolării elicopterului cu cuplul Ceauşescu de pe acoperişul sediului CC a fost primit cu bucurie de cei aflaţi în Piaţa Palatului.

La câteva ore de la fuga Ceauşeştilor, Televiziunea Română Liberă anunţă constituirea unui nou organism al puterii - Frontul Salvării Naţionale (FSN) - care „grupează toate forţele sănătoase ale ţării“ şi al cărui scop este „instaurarea democraţiei, libertăţii şi demnităţii poporului român“.