Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Şapte ani de la reînvierea Betleemului ştefanian

Şapte ani de la reînvierea Betleemului ştefanian

Un articol de: Constantin Gherasim - 02 Iul, 2011

Construirea unui impresionant centru rezidenţial pentru bătrâni la Hârja, înălţarea unor biserici şi a unei mănăstiri, resfinţirea unor lăcaşuri ştefaniene, ridicarea unor monumente în locuri cu semnificaţie istorică, publicarea unor cărţi de referinţă sunt câteva dintre episoadele ce au înscris pagini noi în istoria Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului în cei 7 ani trecuţi de la serbarea Anului Ştefan cel Mare.

Dacă în 2004 numele marelui voievod era legat de această eparhie doar prin biserica de la Borzeşti şi curtea domnească de la Bacău, iată că, într-un interval de timp scurt, din iniţiativa Preasfinţitului Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, numele Binecredinciosului Ştefan însumează astăzi o realitate complexă în această parte a Moldovei. Astfel, sub patronajul spiritual al lui Ştefan cel Mare, a fost inaugurat de PS Ioachim, în anul 2005, Centrul Rezidenţial pentru îngrijirea persoanelor vârstnice la Hârja. Apoi s-a început construirea unui biserici în municipiul Roman, aflată în prag de finalizare, închinată Sfântului Ştefan, s-a înălţat o mănăstire deosebită în munţii ce străjuiesc oraşul Slănic Moldova, s-au încheiat lucrările la aşezământul social-filantropic situat la ieşirea din municipiul Bacău spre Adjud, s-a resfinţit biserica domnească de la Precista şi, nu în ultimul rând, s-a ridicat un monument la Orbic şi unul la intrarea în municipiul Roman. La acestea se adaugă şi publicaţiile apărute, dedicate vieţii şi activităţii lui Ştefan cel Mare, editate cu binecuvântarea Preasfinţitului Ioachim Băcăuanul. Între acestea, la loc de cinste se află împodobirea cu frescă a bisericii construite pe locul stejarului din Borzeşti, localitatea în care s-a născut "Athleta Christi ", lucrare realizată de apreciatul pictor Grigore Popescu şi sfinţită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române în anul 2004. Tot atunci s-a consemnat ca eveniment radiofonic şi prima slujbă a Sfintei Liturghii din Eparhia Romanului şi Bacăului transmisă la Radio TRINITAS.

"M-am raportat permanent în activitatea mea la Sfântul Voievod Ştefan cel Mare"

Implicarea Preasfinţitului Ioachim Băcăuanul în cultivarea şi promovarea cultului sfinţilor români, în mod special a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, constituie o lucrare providenţială pentru zona centrală a Moldovei. Itinerariul monahal al Preasfinţiei Sale a urmat îndeaproape traseul spiritual al marelui voievod. "Intrând în viaţa monahală, Dumnezeu mi-a purtat paşii prin mănăstiri care aparţin muşatinilor: începând de la Neamţ, unde e biserica Sfântului Ştefan cel Mare, trecând prin Mănăstirea Bistriţa, ctitoria bunicului său, dar unde şi Ştefan a construit o clopotniţă şi un paraclis, şi ajungând în eparhia unde s-a născut şi în care a stabilit scaunul Episcopal de la Roman. Pot spune, ca un bun român şi patriot, nu în sens şovin, că m-am raportat permanent în activitatea mea la Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. Până şi în Occident, unde am stat mai mulţi ani, am activat sub semnul ştefanian", a precizat PS Ioachim Băcăuanul. De altfel, ierarhul de la Roman crede, şi astăzi, la peste jumătate de mileniu de la moartea lui Ştefan, că trebuie să luăm aminte la mesajul transmis Europei în perioada dificilă a războaielor cu turcii şi la testamentul său. "Nu trebuie să uităm testamentul său către prinţii şi mai marii Europei, prin care îi cheamă să apere poarta creştinătăţii, spunând că, dacă această poartă va cădea, toată creştinătatea este în primejdie. Or, dacă Ştefan cel Mare avea conştiinţa identităţii sale europene, acelaşi lucru trebuie să-l avem şi noi, nu umilindu-ne, ci contribuind cu spiritualitatea şi cultura noastră la cea europeană. În acest sens nu l-am simţit pe Ştefan cel Mare ca pe un cruciat diplomat, războinic ori erou naţional, ci ca pe un rugător pentru neamul românesc. Am convingerea că el se roagă lui Dumnezeu să nu se împlinească ceea ce gândea atunci că s-ar putea întâmpla, anume căderea acestei porţi a creştinătăţii, şi prin ea, a întregii Europe", a adăugat PS Ioachim Băcăuanul.