În cadrul manifestărilor solemne dedicate eroilor Revoluției Române din decembrie 1989, luni, 23 decembrie, la monumentul eroilor jandarmi de la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din Otopeni a fost
Sărbătoare la ctitoria Başoteştilor din Pomârla
În Parohia „Duminica Tuturor Sfinţilor“ - Pomârla 1 din Protopopiatul Dorohoi, judeţul Botoşani, au fost serbaţi duminică, 27 iulie 2014, 200 de ani de existenţă a locaşului de închinăciune ridicat de boierul Ioniţă Başotă. În acelaşi timp, au fost evocate şi alte personalităţi care au avut un rol deosebit în comunitatea de la Pomârla de-a lungul anilor. Un moment aparte a fost constituit de prezentarea personalităţii episcopului Cosma Petrovici, care a slujit la Pomârla în calitate de preot paroh.
Credincioşii din comuna Pomârla au participat duminică, 27 iulie 2014, la Sfânta Liturghie oficiată de Preasfinţitul Părinte Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Slujba a fost săvârşită în contextul mai multor aniversări şi comemorări: 250 de ani de la naşterea stolnicului Ioniţă Başotă, 215 ani de la naşterea logofătului Anastasie Başotă, 145 de ani de la moartea lui Anastasie Başotă, 175 de ani de la înfiinţarea primei şcoli în limba română din Pomârla, 140 de ani de la naşterea vrednicului de pomenire episcop Cosma Petrovici, care a slujit la Pomârla, 90 de ani de la înscăunarea Preasfinţiei Sale şi 65 de ani de la moartea acestuia, şi 200 de ani de la punerea pietrei de temelie Bisericii „Duminica Tuturor Sfinţilor“ de către Mitropolitul Veniamin Costachi. După cum ne-a relatat pr. Stelian Ciurciun, protopop al Protopopiatului Dorohoi, de dimineaţă, PS Calinic Botoşăneanul a fost întâmpinat de soborul slujitorilor, apoi, pe un podium special amenajat, a slujit Sfânta Liturghie. La finalul slujbei, a fost săvârşit Parastasul pentru ctitorii sfântului locaş, apoi a fost sfinţit Centrul cultural-social „Episcop Cosma Petrovici“. Profersorul şi teologul Loredan Niţă a ţinut apoi un cuvânt prin intermediul căruia a fost scoasă în evidenţă dragostea pe care a avut-o neamul Başoteştilor faţă de localitatea Pomârla şi faţă de locuitorii ei. „Perioada istorică a Moldovei medievale este marcată de influenţa clasei boiereşti. Având resursele financiare necesare şi puterea dată de prezenţa în cercurile elitiste, această clasă socială marchează decisiv istoria. Starea moşiilor reflectă ca o oglindă persoana boierului stăpânitor. Familia boierească Başotă se înscrie în istoria familiilor boiereşti din Moldova, remarcându-se prin vechime, continuitate şi dăruire faţă de semeni, dar şi prin opera filantropică deosebită. Başoteştii sunt menţionaţi din cele mai vechi timpuri, fiind atestaţi documentar încă din anul 1427. Opera filantropică a familiei Başotă continuă cu boierul Ioniţă Başotă, care, stabilit în zona Pomârlei, se preocupă de ridicarea unei biserici pe moşia sa“, a remarcat prof. Loredan Niţă, care a făcut apoi referire la boierul Anastasie Başotă, apropiat „de cei necăjiţi, bătrâni şi bolnavi“.
Anastasie Başotă, ctitorul liceului din Pomârla
„Apogeul filantropiei Başoteşti este atins în timpul lui Anastasie Başotă, care ajunge să fie poate cel mai înstărit dintre reprezentanţii familiei sale, opera sa de binefacere fiind pe măsura averii acumulate cu sârguinţă şi cu chibzuinţă. Boierul Anastasie Başotă s-a remarcat de-a lungul timpului prin funcţiile deţinute, urcând rapid treptele dregătoriei. Cu toate acestea el rămâne în istorie pentru ampla sa preocupare pentru operele de binefacere. Ataşat de moşia sa de la Pomârla şi preocupat de bunăstarea locuitorilor ei, Anastasie Başotă este alături de cei necăjiţi, bătrâni şi bolnavi. În toată opera sa filantropică se remarcă prezenţa credinţei creştine. Preocuparea boierului Anastasie Başotă pentru educarea copiilor de pe moşiile sale se face remarcată încă din anul 1838, când înfiinţează la Pomârla prima şcoală primară cu internat de la sat din Moldova. Conştient de importanţa Bisericii, el ctitoreşte biserici şi se îngrijeşte de renovarea locaşurilor de cult de pe moşiile sale Lişna, Cucorăni, Corjeuţi şi Vlăsineşti. La Pomârla el renovează Biserica Tuturor Sfinţilor, ridicată de tatăl său, Ioniţă Başotă, şi o înzestrează în acelaşi timp cu obiecte de cult de mare valoare aduse de la Kiev. În cazul familiei boierilor Başoteşti, manifestările filantropice au două direcţii: una religioasă şi alta culturală. În ceea ce priveşte Biserica «Duminica Tuturor Sfinţilor» din Pomârla, observăm că aici au slujit preoţi bine pregătiţi. Aici a slujit ca preot, din anul 1913, părintele Cosma Petrovici. Pentru modul în care îşi îndeplineşte îndatoririle atât ca preot la biserica din Pomârla, atât ca profesor de religie la Liceul «Anastasie Başotă», cât şi ca protopop al judeţului Dorohoi, el este recomandat, după trecerea la cele veşnice a soţiei, pentru postul de episcop-vicar al Mitropoliei Moldovei. Este hirotonit întru arhiereu în data de 9 iulie 1923. În anul 1924 este înscăunat episcop al Dunării de Jos“, a amintit prof. Loredan Niţă, care a făcut referire în continuare la ctitorul spiritual al Liceului „Anastasie Başotă“ din Pomârla, Samson Botnărescu.
Episcopul Cosma Petrovici, „gospodar al instituţiilor bisericeşti“
Pr. lect. univ. dr. Lucian Petroaia, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Dunării de Jos, a transmis cu acest prilej cuvântul Înaltpreasfinţitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, care şi-a exprimat bucuria pentru că „prezenţa pastorală şi misionară a episcopului Cosma Petrovici“ este evocată la Pomârla prin săvârşirea Sfintei Liturghii de către Preasfinţitul Părinte Calinic Botoşăneanul. „Originar din Brăila, şcolit la seminariile teologice din Galaţi şi Iaşi, iar mai apoi la prestigioasa Facultate de Teologie din Cernăuţi, episcopul Cosma Petrovici şi-a început misiunea ca preot de mir în această localitate. Preot de vocaţie şi chivernisitor de excepţie al zestrei parohiale, părinte a opt copii, într-o familie model, şi-a dăltuit pentru totdeauna numele în memoria vie, din generaţie în generaţie, a preoţilor şi credincioşilor de aici. Gustă cu durere paharul suferinţei prin decesul preotesei şi îşi poartă crucea personală şi a familiei cu demnitate şi credinţă. Aceste calităţi l-au recomandat pentru o slujire şi mai mare, ca protoiereu şi mai apoi ca episcop-vicar la Iaşi cu titlul de Botoşăneanul. În anul 1924, este chemat în slujirea de episcop al Dunării de Jos, unde se remarcă prin misiune liturgică de excepţie şi gospodar neîntrecut al instituţiilor bisericeşti, culturale, educaţionale şi sociale din zonă. Amprenta sa ctitoricească este vie şi dinamică şi astăzi, mai ales la Seminarul Teologic «Sfântul Andrei» şi la Orfelinatul eparhial «Sfântul Vasile cel Mare», în interiorul căruia funcţionează Policlinica «Sfinţii doctori Cosma şi Damian». (...) Dumnezeu să îl odihnească cu drepţii pe vrednicul episcop Cosma Petrovici, iar pe noi, cei de astăzi, ierarhi şi preoţi, să ne ajute să îi urmăm pilda slujitoare, spre binele Bisericii şi al poporului român“, s-a arătat în mesajul transmis de IPS Arhiepiscop Casian. După alocuţiunea părintelui paroh Ioan Eugen Niţă, Preasfinţitul Calinic Botoşăneanul a rostit un cuvânt de învăţătură referitor la Duminica a 7-a după Rusalii.