Sărbătoarea Acoperământului Maicii Domnului la Paraclisul Catedralei Naționale

În ziua praznicului Acoperământului Maicii Domnului, miercuri, 1 octombrie 2025, Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, a săvârșit Sfânta Liturghie la Altarul de vară al Paraclisului Catedralei Naționale, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

În cuvântul de învățătură, ierarhul a vorbit despre istoria sărbătorii Acoperământului Maicii Domnului.

„Maica Domnului se bucură de o cinstire deosebită în teologia Bisericii Ortodoxe şi de o preţuire aleasă în evlavia credincioşilor ei. Printre temeiurile cinstirii ei se numără faptul că este Născătoare de Dumnezeu (Theotokos), L‑a adus în lume, născându‑L pe Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos şi, de asemenea, pururea fecioria ei (aipartenia), pentru că, deşi L‑a zămislit, L‑a purtat în pântece şi L‑a născut pe Mântuitorul Hristos, ea a fost şi a rămas fecioară, aşa cum învaţă Sfinţii Părinţi ai Bisericii, «înainte de naştere, în timpul naşterii şi după naştere». În felul acesta, Biserica păstrează cu sfinţenie cuvintele şi prorocia Maicii Domnului despre ea însăşi, cuvânt adresat rudeniei sale Elisabeta, mama Sfântului Ioan Botezătorul: «Iată de acum mă vor ferici toate neamurile» (Luca 1, 46). Despre Sfântul Acoperământ al Maicii Domnului găsim scris doar în scrierile apocrife, precum «Cuvântul Sfântului Ioan Teologul despre Adormirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu» (secolul al IV‑lea), «Urcarea la cer a Maicii Domnului» (secolul al IV‑lea) şi «Adormirea Stăpânei noastre Născătoare de Dumnezeu şi în veci Fecioara Maria» (secolul al VII‑lea). Prima atestare documentară a sărbătorii închinate Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului datează din secolul al V‑lea. Poate că nu s‑ar fi luat în discuţie această sfântă relicvă, dacă împărăteasa Pulheria, soţia împăratului Marcian, nu ar fi cerut Patriarhului Iuvenalie al Ierusalimului, în timpul celui de‑al IV‑lea Sinod Ecumenic de la Calcedon (451), să îi trimită moaştele Maicii Domnului pentru a le aşeza în Biserica «Panaghia» (a Preasfintei) din Vlaherne, ctitoria sa. Atunci, Patriarhul Iuvenalie i‑a răspuns că în mormântul Maicii Domnului nu au fost găsite decât brâul şi acoperământul ei, deoarece Maica Domnului a fost ridicată cu trupul la cer. Cele două relicve, potrivit dorinței împărătesei, au fost aduse în capitala imperiului; brâul a fost aşezat în Biserica «Theotokos» de la Chalkoprateia (Piaţa de cupru), iar acoperământul în Biserica «Panaghia» din cartierul Vlaherne. Aceste evenimente sunt comemorate în Biserica Ortodoxă prin două zile de sărbătoare, în data de 2 iulie, Punerea în raclă a cinstitului veşmânt al Maicii Domnului, şi 31 august, Punerea în raclă a brâului Maicii Domnului. Prin mijlocirea Maicii Domnului, ele au devenit «palladium», adică protectoarele capitalei, în special în timpul invaziilor avarilor (626), perşilor (677), arabilor (717) şi slavilor (860), dar şi în alte împrejurări”, a spus ierarhul.

De asemenea, Episcopul‑vicar patriarhal le‑a amintit celor prezenți că Maica Domnului este ocrotitoarea multor biserici din țara noastră și a multor așezăminte sociale și filantropice. „În ţara noastră sunt multe biserici şi mănăstiri, spitale şi azile, orfelinate şi centre de plasament puse sub protecţia Acoperământului Maicii Domnului. În Moldova a devenit cunoscut prin vieţuire isihastă Schitul Pocrov, al Mănăstirii Neamţ, întemeiat la 1714 de Sfântul Pahomie, fost Episcop la Roman (1706‑1713). Între bisericile care au acest hram în țara noastră, amintim: Mănăstirea Crasna, din județul Prahova, Mănăstirea Florești, din județul Cluj, Catedrala Episcopală din Slobozia (hramul de toamnă), Catedrala Episcopală din Miercurea Ciuc (al doilea hram), biserica Mănăstirii Hadâmbu din judeţul Iaşi, a Mănăstirii Mălineşti, judeţul Vaslui, a Mănăstirii Călugăra-Oraviţa, judeţul Caraş‑Severin. Să ne rugăm și noi Maicii Domnului, prin cuvinte desprinse din textul slujbelor Bisericii, spunând: „Toată nădejdea noastră spre tine o punem, Maica lui Dumnezeu; Păzeşte‑ne pe noi, sub sfânt Acoperământul tău!”

Răspunsurile liturgice au fost oferite de Grupul psaltic „Anastasis” al Paraclisului Catedralei Naţionale.