Sărbătoarea celor care ne deschid Cerul

▲ Credincioşii sărbătoresc astăzi Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil ▲ Sărbătoarea de astăzi este în acelaşi timp o mărturisire şi o mulţumire pentru ajutorul pe care îl primim de la îngeri şi în special de la Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil ▲ Sute de biserici din toată ţara sunt închinate Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil ▲ Cu această ocazie, astăzi, în toate bisericile de mir şi mănăstire se oficiază Sfânta Liturghie, iar credincioşii organizează agape creştine, dând de pomană de sufletul celor adormiţi ▲ În zilele de hram, în parohii au loc ample acţiuni social-caritative ▲

Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil sunt sărbătoriţi astăzi în mod special, pentru că, în istoria omenirii, ei au fost cel mai aproape de oameni, transmiţând acestora voia lui Dumnezeu în momente de căpătâi. Pe Mihail, care înseamnă „puterea lui Dumnezeu“ şi este „voievodul“ oştilor cereşti, îl întâlnim prima oară când Lucifer a căzut din cer împreună cu mulţimi de îngeri. Se spune că, în acel moment, toţi îngerii s-au tulburat, iar Arhanghelul Mihail a strigat: „Să luăm aminte!“. Din clipa aceea, îngerii nu au mai căzut din cer. Tot Mihail a adus cele zece pedepse peste poporul egiptean şi a însoţit poporul evreu din Egipt în pământul făgăduinţei. Îl întâlnim apoi pe Mihail la cearta cu diavolul din pustiul Arabiei pentru trupul lui Moise şi la arătarea lui Isus Navi. El a stins cuptorul celor trei tineri din Babilon, a păzit pe proorocul Daniil în groapa cu lei, a adus foc peste cetăţile Sodoma şi Gomora, a dat putere lui Ghedeon pentru a se lupta, l-a scos viu pe Lot din Sodoma. La sfârşitul lumii, împreună cu ceata arhanghelilor, Mihail va suna din trâmbiţă, va scula pe cei morţi şi va aduna toate popoarele pentru a fi judecate.

Gavriil, îngerul care aduce vestea bună

Al doilea arhanghel pe care îl sărbătorim astăzi, Gavriil, („bărbat-Dumnezeu“), are misiunea de a vesti oamenilor tainele cele mari. El este înfăţişat în icoane cu un crin în mână, ceea ce arată bucuria pe care o aduce şi veştile bune. Tradiţia arată că datorită înfăţişării sale plăcute, a fost ales şi trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria pentru a-i vesti taina cea mare a întrupării Domnului. Tot el a adus vestea zămislirii Maicii Domnului, a vestit în templu Sfântului Zaharia că soţia lui va naşte la bătrâneţe pe Sfântul Ioan Botezătorul. Gavriil a dus la cer rugăciunea Fecioarei Maria când petrecea în templu şi i-a adus hrană îngerească, în Sfânta Sfintelor. Tot el a vestit păstorilor că în Betleem s-a născut Mesia şi a cântat „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire!“. El a descoperit magilor taina întrupării, a liniştit pe Iosif când voia s-o părăsească pe Fecioara Maria şi i-a poruncit mai târziu să fugă în Egipt cu Pruncul şi apoi să se întoarcă în Nazaret.

Cele nouă cete îngereşti

Învăţătura despre fiiinţele spirituale, nevăzute, care locuiesc într-o lume la care omul nu are acces decât după moarte este întâlnită în mai multe religii, cu diferite nuanţe şi idei proprii. În Ortodoxie, învăţătura despre îngeri este un capitol important din doctrină. Urmând învăţăturii Sfinţilor Părinţi din primele secole creştine, în special cea a lui Dionisie Pseudoareopagitul, autorul cărţii „Despre ierarhia cerească“ (secolul al VI-lea), Biserica Ortodoxă învaţă că îngerii sunt fiinţe spirituale create de Dumnezeu înaintea lumii văzute, pentru a-l slăvi pe Dumnezeu şi a vesti oamenilor voia Sa. Numărul lor nu este cunoscut. Ei sunt împărţiţi în nouă cete sau triade, după modelul Sfintei Treimi: serafimii, heruvimii, scaune (tronuri), domnii, puteri, stăpâniri, începătorii, arhangheli şi îngeri. Împărţirea lor este făcută în fucţie de apropierea lor de Tronul Ceresc, de Dumnezeu Însuşi. Alături de arhanghelii sărbătoriţi astăzi, este foarte cunoscut şi arhanghelul Rafael, menţionat în Biblie. În general, îngerii ocrotesc popoare, localităţi şi oameni.

▲ Îngerii care ne ocrotesc cel mai mult

Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil sunt cei dintâi îngeri mijlocitori între Dumnezeu şi oameni. Ei au grijă şi milă de creştini şi îi ajută mai mult decât ceilalţi îngeri. Tradiţia bisericească arată că s-a hotărât data de 8 noiembrie pentru cinstirea specială a celor doi arhangheli pentru că opt este simbolul vieţii veşnice, iar luna a noua simbolizează cele nouă cete îngereşti. Sfântul Mihail este protectorul direct al călugărilor, al armatelor creştine, al voievozilor, care purtau cu ei pe câmpul de lupta icoana marelui arhanghel. Sfântul Gavriil este protectorul fecioarelor creştine, al familiei creştine, protectorul mamelor care nasc copii, dar şi protectorul copiilor şi al călugăriţelor iubitoare de feciorie şi iubitoare de Hristos. Sfântul Gavriil ocroteşte pe fecioare, acoperă pe mame, păzeşte pe prunci, duce rugăciunile cele fierbinţi la Dumnezeu şi aduce înapoi împlinirea cererilor. El slujeşte tainelor celor mari şi ajută la înmulţirea şi mântuirea neamului omenesc.

Jandarmeria Română are ca ocrotitori pe cei doi arhangheli sărbătoriţi astăzi şi de aceea, în toate unităţile de jandarmerie din întreaga ţară, se vor oficia slujbe religioase.

▲ Înfăţişarea adevărată a îngerilor

În Biblie întâlnim pasaje unde îngerii au înfăţişare omenească. Fie că sunt descrişi ca tineri plăcuţi la înfăţişare şi înconjuraţi de lumină, fie că sunt prezentaţi cu aripi, ei apar asemănători oamenilor. Teologii explică faptul că aceste arătări, care au inspirat şi iconografia şi arta de mai târziu, au fost posibile pentru ca oamenii să poată intra în contact cu aceste fiinţe, care aduceau un mesaj divin.

Învăţătura ortodoxă ne arată că îngerii nu au trup şi nici înfăţişare, fiind simpli, androgini şi nesupuşi legilor fizice. Ei au raţiune superioară şi sunt capabili să comunice direct cu Dumnezeu.

▲ Peste 200 de biserici în Moldova pentru Sfinţii Voievozi

Sute de biserici din toată ţara sunt închinate Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. În Arhiepiscopia Iaşilor sunt aproape 150 de biserici şi mănăstiri închinate sfinţilor Arhangheli. Numai în Protopopiatul Botoşani sunt peste 20 de biserici cu acest hram. Trei biserici din Iaşi îşi serbează astăzi hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“. Biserica „Sf. Voievozi“ - Roşca a fost construită în anul 1832 prin stăruinţa preotului Vasile Roşca. După ce a ars, în anul 1850, lăcaşul a fost rezidit doi ani mai târziu, prin grija monahului Rafail şi a epitropului Petru Dorneanu, primind atunci al doilea hram, „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“. Astăzi îşi mai prăznuiesc hramul şi Capela Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi şi biserica studenţilor din campusul studenţesc Tudor Vladimirescu.

Hrană pentru nevoiaşii din Târgu Neamţ

S-a format deja o tradiţie ca de hram, Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“ din Târgu Neamţ să ajute sute de credincioşi din tot oraşul. Lăcaşul de cult, unul dintre cele mai vechi din oraş, a fost resfinţit în anul 1994, după ce s-au executat ample lucrări de renovare şi restaurare. Întrucât este aşezată pe cea mai înaltă colină, localnicii au numit-o „mica Golgotă“ a oraşului Târgu Neamţ. „La parohia «Sf. Voievozi» funcţionează o bancă de hrană unde credincioşii din oraş vin şi donează alimente - zahăr, ulei, făină, cartofi, fasole. Pe baza unui tabel, aceste produse se oferă credincioşilor nevoiaşi, familiilor cu mulţi copii din oraş“, ne-a declarat pr. paroh Ioan Dogariu, protopop de Târgu Neamţ.

Hram în zeci de parohii din Episcopia Romanului

În cadrul parohiei „Sfinţii Arhangheli“ din Botoşani, după cum ne spune pr. paroh Viorel Berciuc, propovăduirea cuvântului dumnezeiesc de la amvon îşi găseşte roadele în ogorul vieţii religioase şi sociale. Activitatea caritativă se desfăşoară prin Comitetul parohial. Cu ocazia sărbătorilor împărăteşti, dar şi în diverse alte situaţii, s-au făcut colecte în biserică pentru ajutorarea celor nevoiaşi, a bolnavilor, a bătrânilor precum şi a sinistraţilor din sudul Moldovei.

În Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor sunt şapte parohii care îi au ca ocrotitori pe sfinţii arhangheli prăznuiţi la 8 noiembrie. În Episcopia Romanului câteva zeci de biserici sunt astăzi în sărbătoare. Numai în Protopopiatul Oneşti sunt închinate Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil 20 de lăcaşe de cult.

Mănăstirile îşi aşteaptă pelerinii

Mănăstirea Frumoasa este singura mănăstire din Iaşi ocrotită de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. Aşezarea monahală este aşezată în partea de sud a oraşului, sub dealul cetăţuii. Cea mai veche biserică ridicată pe acest lăcaş a fost construită de hatmanul Meletie Balica. Biserica a fost reconstruită între anii 1727 şi 1733 în stil renascentist de Grigorie II Ghica. Datorită arhitecturii impresionante, dar şi a spaţiului natural - grădini, livezi, havuzuri - care o înconjura, mănăstirea a primit numele de Frumoasa. Actualul lăcaş de cult a fost reconstruit în 1836 de egumenul Ioasaf Voinescu. Şi numele lui Mihail Sturdza este legat de acest sfânt lăcaş. El a împodobit interiorul bisericii - socotită a fi cu cea mai bună acustică din ţară - şi a ridicat alături un mausoleu din marmură pentru membrii familiei sale. Cu ocazia hramului, obştea mănăstirii invită pe credincioşi la slujba Sfintei Liturghii.

De asemenea, astăzi este hram şi la Mănăstirea Agapia, din judeţul Neamţ. Mănăstirea Agapia - una dintre cele mai mari mănăstiri de maici din România, face parte din salba vestitelor şi vechilor mănăstiri nemţene, mărturii ale adâncii evlavii a poporului român. Mănăstirea este aşezată pe valea pârâului cu acelaşi nume şi este mărginită dinspre nord de muntele Muncelu, iar dinspre sud-vest de munţii Dealul Mare şi Dealul Crucii. Dintre lăcaşurile care îmbracă astăzi haine de sărbătoare mai menţionăm: Mănăstirea Săpânţa, din Maramureş, „Sfinţii Arhangheli - Galaţi, Dalhăuţi - Vrancea, Barbu - Buzău, Bunea - Dâmboviţa, Schitul Dâmbovicioara şi Mănăstirea Runc, din judeţul Bacău. Acest sfânt lăcaş de închinăciune şi de viaţă monahală este situat în localitatea Buhuşi. Mănăstirea Runc datează din timpul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, fiind ctitorită după lupta de la Orbic, din jurul anului 1457. Biserica veche a fost dărâmată, iar boierul Ionaşcu Isăcescu a zidit, pe la anul 1760, actuala biserică în stil moldovenesc. (N. Balaban)