Ședința anuală de lucru a Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor

Membrii forului deliberativ al Arhi­episcopiei Bucureștilor s-au reunit sâmbătă, 25 ianuarie, în șe­dință anuală de lucru, sub preșe­din­ția Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Întrunirea a avut loc în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei și a fost precedată de slujba de Te Deum oficiată de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, în Sala „Europa Christiana”.

În deschiderea ședinței de lucru, după rostirea rugăciunii, a fost păstrat un moment de reculegere și a fost intonată cântarea „Veșnica pomenire” pentru Preafericitul Părinte Anastasie, Arhiepiscopul Tiranei, Durrësului și al Întregii Albanii, care a trecut la cele veșnice în dimineața zilei de 25 ianuarie.

În continuare, conform procedurii de lucru, a fost constituit Biroul Adunării eparhiale, iar secretarul general al forului deliberativ eparhial, părintele lect. univ. dr. Silviu Tudose, a rostit apelul nominal. În urma constatării realizării cvorumului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, președintele Adunării eparhiale, a declarat deschisă șe­din­ța și a prezentat modul de desfă­șurare a întâlnirii, amintind celor prezenți importanța anului 2025 pentru Biserica Ortodoxă Română.

„Este un an deosebit. A fost declarat An Centenar și de către Parlamentul României și cuprinde foarte multe elemente, care arată activitatea intensă și participarea intensă a Bisericii Ortodoxe Române la viața poporului român”, a spus Întâistătătorul Bisericii noastre.

În continuare, Preafericirea Sa a prezentat raportul general privind activitățile Arhiepiscopiei Bucureș­ti­lor în anul 2024, intitulat „Pasto­rația și îngrijirea bolnavilor - cooperare între preoți și personalul medical”.

În cadrul prezentării, Patriarhul României a subliniat unele aspecte privind procedura de proclamare a canonizării noilor sfinți în Biserica Ortodoxă Română.

„Conform tradiției, Biserica locală pe teritoriul căreia sfântul a trecut la Domnul este îndreptățită să propună canonizarea lui, nu eparhia unde el a activat în tinerețe. Acest lucru l-am învățat noi, românii, și pe plan internațional. După schimbările din 1989, Biserica Ortodoxă Română a canonizat mai mulți sfinți, între care și pe Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamț, care nu a murit la Neamț, ci în Țara Sfântă, osemin­tele lui fiind duse mai târziu la Mănăstirea «Sfântul Gheorghe»-Hozeva. Patriarhia Ierusalimului nu a ținut cont de canonizarea făcută de români, pentru că nu aveam acest drept. Cu timpul, însă, cinstirea lui ca sfânt de către români a fost observată și de credincioșii din alte Biserici. Astfel, grecii au constatat că acest sfânt este foarte activ, și Sfântul Sinod al Patriarhiei Ierusalimului a hotărât să-l canonizeze cu titulatura «Sfântul Ioan Iacob, Noul Hozevit». Prin aceasta am învățat că, atunci când e vorba de un sfânt, nu contează neamul căruia aparține, ci locul unde a trecut la Domnul. Biserica locală care a văzut viețuirea ultimilor săi ani este în măsură să dea mărturie și să-l propună spre canonizare. Această precizare este necesară pentru a se ști de ce trebuia ca propunerea de canonizare a Părintelui Arsenie Boca să se facă de către eparhia în care a viețuit ultimii ani din viață, așadar, nici de la Sâmbăta, nici de la Prislop, ci de la Bu­cu­rești”, a explicat Preafericirea Sa.

După citirea raportului-sinteză, lucrările în plen au fost suspendate, membrii comisiilor de lucru întrunindu-se pentru examinarea rapoartelor de la sectoarele Administrației eparhiale, după cum urmează: Comisia administrativ-bisericească în Salonul „Sfântul Dionisie Exiguul”; Comisia culturală şi educațională în Salonul „Sfântul Ioan Casian”; Comisia economică, bugetară și patrimonială în Salonul „Sfântul Niceta de Remesiana”, iar Comisia social-filantropică în Salonul „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”, în timp ce membrii Comisiei organizatorice, juridice și de validare au participat la lucrările celorlalte comisii.

În paralel cu lucrările comisiilor, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul”, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a avut o ședință de lucru cu cei 13 părinți protoierei din Arhi­episcopia Bucureștilor, care au prezentat câte un scurt raport cu propuneri de proiecte și programe pentru anul 2025, proclamat „Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al du-hovnicilor și mărturisitorilor orto­docși români din secolul al XX-lea” în Patriarhia Română.

După reluarea lucrărilor în plen, raportorii comisiilor au prezentat rapoartele de lucru, acestea fiind apoi supuse la vot, împreună cu raportul privind activitatea finan­ciar-contabilă desfășurată în anul 2024, precum și proiectul de buget pentru anul 2025.

În încheiere, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a prezentat o serie de evenimente care se înscriu în calendarul manifestărilor organizate în contextul Anului Centenar al Patriarhiei Române, respectiv resfinţirea unor biserici de mănăstiri istorice, precum şi inaugurarea mai multor edificii noi sau care au trecut prin ample lucrări de re­s­taurare.