La opt ani de la trecerea la Domnul a vrednicului de pomenire Arhiepiscop Justinian Chira, cel care a păstorit Eparhia Maramureșului și Sătmarului mai bine de un sfert de secol (1990‑2016), miercuri, 30 octombrie,
Ședință de lucru a Sinodului Mitropoliei Munteniei și Dobrogei
Ierarhii Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Munteniei și Dobrogei s-au întrunit în seara zilei de miercuri, 10 iulie, în ședință de lucru în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală. În cadrul ședinței au fost dezbătute subiecte de ordin administrativ și au fost analizate texte liturgice pentru slujbele unor clerici români mărturisitori în perioada comunistă propuși spre canonizare. Lucrările s-au desfășurat sub președinția Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
După rostirea rugăciunii de început, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a dat citire apelului nominal. În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a prezentat temele principale aflate pe ordinea de zi: „Avem proiecte de texte liturgice care trebuie aprobate pentru slujbele a trei părinți: Cuviosul Arsenie de la Prislop, preotul Constantin Sârbu și preotul Ilie Lăcătușu. Aceste texte s-au dat Sinodului Mitropoliei Munteniei și Dobrogei pentru că cei trei părinți și-au sfârșit viața pământească pe teritoriul canonic al Arhiepiscopiei Bucureștilor, deci al acestei Mitropolii. De asemenea, avem pe ordinea de zi solicitarea Cancelariei Sfântului Sinod privind desemnarea de către Sinodul mitropolitan a membrilor titulari și supleanți pentru Consistoriul Superior Bisericesc și Consistoriul Superior Bisericesc Monahal. Avem și solicitarea Arhiepiscopiei Tomisului pentru acordarea rangului de arhimandrit pentru trei protosingheli. Aceste trei categorii de lucrări vor fi discutate astăzi. Sunt propuneri de canonizare și există de mai mult timp dorința ca unii dintre acești părinți să fie trecuți în rândul sfinților, iar pentru acest lucru trebuie să se pronunțe Sinodul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei. Vom avea în față și textele propuse pentru slujbele lor. Sunt lucrări care au fost trecute prin mai multe mâini și au fost corectate de unele eparhii. Propunerile de corectare au fost transmise și, după aceasta, vor ajunge la Sfântul Sinod, care oferă aprobarea finală propunerilor noastre. Este propus pentru canonizare un număr mai mare de sfinți decât cel la care ne-am gândit cu doi ani în urmă, când am propus doisprezece. În ceea ce privește Sfinții Cuvioși Părinți români aghioriți sau athoniți, noi am propus trei, iar apoi un alt Cuvios a fost propus de un grec, lucru cu care Patriarhia Ecumenică a fost de acord. Este vorba tocmai despre ctitorul Schitului Prodromu, Cuviosul Nifon. Este foarte interesantă lucrarea prin care cineva care nu este din neamul nostru a făcut propunerea respectivă, pentru că era cunoscută din tradiția athonită viața acestui Cuvios”, a spus Preafericirea Sa.
Mitropolia Munteniei și Dobrogei are în componență 10 eparhii: Arhiepiscopia Bucureștilor, Arhiepiscopia Tomisului, Arhiepiscopia Târgoviștei, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, Arhiepiscopia Dunării de Jos, Episcopia Sloboziei și Călărașilor, Episcopia Alexandriei și Teleormanului, Episcopia Giurgiului și Episcopia Tulcii. La acest sinod au participat și ierarhii Episcopiei Daciei Felix și Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria.