Sfințirea Bibliotecii „Magdala” și simpozion la Mănăstirea Pantocrator

La Mănăstirea Pantocrator din localitatea Drăgănești‑Vlașca, județul Teleorman, a avut loc astăzi, 22 aprilie, Simpozionul național intitulat: „Sfânta Mironosiță Maria Magdalena, modelul de slujire al femeii creștine”. Evenimentul a debutat prin sfințirea noii Biblioteci „Magdala” a așezământului monahal, spațiu menit să sprijine aprofundarea studiului teologic și promovarea culturii creștine.

Slujba de binecuvântare a noii biblioteci a Mănăstirii Pantocrator a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului, împreună cu Preasfințitul Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix, și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Din sobor au făcut parte părintele arhimandrit Serafim Baciu, vicar administrativ al Episcopiei Alexandriei și Teleormanului și părintele arhimandrit Sebastian Serdaru, starețul obştii monahale.

În continuare, simpozionul național de teologie a reunit un număr impresionant de invitați, între care reputați profesori de teologie din țară, clerici, precum și oameni de cultură. În cadrul evenimentului științific, au fost susținute comunicări științifice și prezentări care au evidențiat atât dimensiunea teologică, cât și cea cultural‑istorică a personalității Sfintei Mironosițe Maria Magdalena.

În deschiderea evenimentului, Preasfințitul Părinte Episcop Galaction a adresat un cuvânt de bun‑venit, în care a subliniat importanța acestui simpozion: „Ne aflăm astăzi la acest simpozion național, într‑un moment de o însemnătate aparte pentru întreaga noastră Biserică. Anul 2026 a fost declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii noastre «Anul omagial al pastorației familiei creștine» și «Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame)» în Patriarhia Română și, prin aceasta, s‑a dorit să se pună în lumină chipul jertfelnic și, de multe ori, discret al prezenței feminine în viața eclesială. (…) Dacă în Maica Domnului vedem puritatea originară restaurată, în Sfânta Maria Magdalena vedem puterea transformatoare a recunoștinței. Tradiția ne spune că din ea Hristos a scos șapte demoni. Această eliberare este un act, o rezidire a demnității umane. Maria Magdalena devine astfel modelul femeii care, odată atinsă de har, își transformă întreaga existență într‑o jertfă de recunoștință. Slujirea ei nu se naște dintr‑o obligație legalistă, ci dintr‑o iubire totală. Ea trece de la statutul de ucenic tăcut la cel de «Apostol al Apostolilor» (Apostola Apostolorum), așa cum o numește Sfântul Ipolit al Romei”.

În continuare, părintele arhimandrit Serafim Baciu, vicar administrativ, a evidențiat rolul femeii creștine în societatea de astăzi: „Femeia creștină de astăzi este chemată să fie purtătoare de lumină în familie și în societate, asemenea Sfintei Maria Magdalena. Ea rămâne un model de credință statornică și de iubire profundă față de Hristos. Sfânta Maria Magdalena ne descoperă puterea pocăinței și a ridicării din păcat prin harul lui Dumnezeu. Curajul ei de a‑L mărturisi pe Hristos Cel înviat rămâne un exemplu viu pentru toți credincioșii. Femeia are un rol esențial în viața Bisericii, în familie și în transmiterea credinței către noile generații. Prin rugăciune, smerenie și jertfelnicie, ea devine sprijin al familiei și mădular viu al Trupului lui Hristos, Biserica”.

De asemenea, părintele arhimandrit Sebastian Serdaru a subliniat că mărturia Mariei Magdalena ocupă un loc deosebit în tradiția patristică răsăriteană. „Ea este cea care ne anunță Învierea și, prin aceasta, inversează rolul Evei. În secolul al IV‑lea, Sfinți precum Atanasie cel Mare, Grigorie de Nyssa și Ioan Gură de Aur au vorbit în scrierile lor despre importanța Sfintei Mironosițe. Din interpretarea biblică a Bisericii Răsăritene au apărut diferite tradiții liturgice, dintre care una dintre cele mai vechi se regăsește în omilia, inspirată de Duminica Mironosițelor, compusă de Grigorie de Nyssa și Ioan Hrisostom la sfârșitul secolului al IV‑lea”, a spus părintele stareț.

 Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a susținut referatul „Diakonia și Martyria - Paradigma slujirii eclesiale în persoana Sfintei Maria din Magdala”, în care a evidențiat modelul de slujire plină de iubire, curaj și fidelitate al Sfintei Maria Magdalena față de Mântuitorul Iisus Hristos.

„La Magdala, pe malul lacului Ghenizaret, se află una dintre cele mai frumoase biserici, chiar dacă nu este de tradiție răsăriteană. Arhitectura ei și tema pe care ne‑o propune sunt profunde. Este o arhitectură, deși modernă, ancorată în tradiție și îndreptată către mare. Iar Sfânta Masă este, de fapt, o corabie în miniatură, din lemn. (…) În alte locuri, și în cel în care ne aflăm, evocăm această slujire plină de iubire a ei, a unei mironosițe care L‑a iubit pe Domnul și care a devenit ea însăși apostol.  Fie la Efes, fie la Roma, fie în Provence, fie la Marsilia și în apropiere, fie însoțită de Maximin, unul dintre cei 72 de apostoli, fie însoțită de alte femei mironosițe, după cum ne arată tradiția, sau singură, ea n‑a putut să vorbească decât numai despre Domnul pe care L‑a văzut înviat. În fiecare gest al Mariei Magdalena și al ucenicilor Mântuitorului răsună ecoul unei chemări veșnice, să slujim cu multă dragoste, fără să așteptăm răsplată, ca florile care își dăruiesc necontenit parfumul vântului, fără să întrebe cine va primi și dacă va primi cineva mireasma lor”, a spus Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul.

În cadrul simpozionului au susținut prezentări: pr. prof. univ. dr. Stelian Tofană, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj‑Napoca; pr. prof. dr. Adrian Podaru, de la aceeași facultate; pr. prof. dr. Constantin Preda, de la Facultatea de Teologie „Justinian Patriarhul” din București; pr. prof. dr. Radu Petru Mureșan, de la aceeași facultate; arhim. prof. dr. Nathanael Neacșu, de la Facultatea de Teologie „Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae” din Iași; asist. univ. dr. Cosmin Iulian Cîrstea, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă și Științele Educației din Târgoviște; prof. dr. Codina Săvulescu; monahia dr. Elisabeta Negru; pr. drd. Flavius Cristian Câmpeanu.