Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Sfinţirea noii biserici a Mănăstirii Pângăraţi

Sfinţirea noii biserici a Mănăstirii Pângăraţi

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Constantin Ciofu - 13 Septembrie 2010

O mare de credincioşi a participat ieri la slujba de sfinţire a bisericii Mănăstirii Pângăraţi. Trei ierarhi au săvârşit Sfânta Liturghie pe un podium special amenajat în curtea sfântului lăcaş. Protos. Teofil Lefter, stareţul mănăstirii, a primit Crucea Patriarhală şi rangul de arhimandrit.

Peste 5.000 de pelerini au venit ieri la sărbătoarea Mănăstirii Pângăraţi pentru a se ruga în timpul programului liturgic dedicat sfinţirii noii biserici a acestei obşti monahale. De dimineaţă, credincioşii din mai multe zone ale ţării şi-au îndreptat paşii către aşezarea monahală ocrotită de Sf. Dimitrie, Sf. Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi şi de Toţi Sfinţii Români. Sâmbătă seara, Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a asistat la slujba Privegherii, la finalul căreia a rostit un cuvânt de folos duhovnicesc. Programul liturgic a continuat ieri-dimineaţă cu slujba Aghezmei şi a Acatistului. În jurul orei 8:15 ierarhii au fost întâmpinaţi de impresionantul sobor de preoţi. IPS Teofan, PS Corneliu, Episcopul Huşilor, şi PS Varlaam, Episcop-Vicar Patriarhal, ca delegat din partea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, s-au îndreptat către Biserica "Toţi Sfinţii Români" şi "Sf. Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi". Rând pe rând, cei trei arhierei amintiţi au uns lăcaşul de închinăciune la exterior cu Sfântul şi Marele Mir. Apoi s-a intrat în biserică unde a fost târnosită sfânta masă. La final, oamenii au fost stropiţi cu Agheazmă şi au fost binecuvântaţi.

Pregătire pentru Înălţarea Sfintei Cruci

Sfânta Liturghie a fost săvârşită de IPS Teofan, PS Corneliu şi PS Varlaam Ploieşteanul, înconjuraţi de un sobor de 50 de preoţi şi diaconi, pe un podium special amenajat în curtea mănăstirii. Din soborul de preoţi au făcut parte stareţi şi preoţi parohi din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. Printre invitaţi s-au numărat şi autorităţile locale şi judeţene. Răspunsurile la strană au fost date de membrii Corului "Byzantion" din Iaşi, dirijat de Adrian Sîrbu. După citirea Sfintei Evanghelii, IPS Teofan a adresat un cuvânt de învăţătură în care a vorbit despre semnificaţiile Duminicii dinaintea Înălţării Sfintei Cruci. "Totul este aşezat sub semnul binecuvântat şi de viaţă făcător al Sfintei Cruci. Biserica, în Evanghelia citită la Sfânta Liturghie, ne aminteşte de Fiul Omului care va fi înălţat. Sf. Ap. Pavel ne aminteşte despre semnele răstignirii lui Hristos pe care le avea pe trupul său, în cugetul său, în sufletul său, ca un om care s-a altoit pe răstignirea lui Hristos şi pe semnele pătimirii lui Hristos. Semnele Învierii Mântuitorului se prelungesc în viaţa Sfântului Ap. Pavel, precum şi în viaţa oricărui creştin care se aşază sub umbra Sfintei Cruci. Apostolul şi Evanghelia citite astăzi (n.r. ieri) ne ajută să ne pregătim pentru Înălţarea Sfintei Cruci. Bătrânul Iosif din Sfântul Munte Athos spunea că cel care urcă pe Golgota, având crucea în spate, acela are şi căderi. Fiecare om, prin Taina Sfântului Botez, primeşte crucea sa cu care trebuie să urce pe dealul Golgotei pentru a se bucura de lumina Taborului şi de splendoarea Învierii. În drumul nostru de multe ori cădem pentru că vin ispitele de la trup, de la lume şi de la puterile întunericului", a explicat Părintele Mitropolit Teofan.

Noua biserică arată "dragostea şi evlavia monahilor"

La final, PS Varlaam Ploieşteanul a citit mesajul Preafericitului Părinte Daniel adresat cu ocazia sfinţirii Mănăstirii Pângăraţi. În acest mesaj, Patriarhul României a amintit istoricul construirii noii biserici a Mănăstirii Pângăraţi, apreciind eforturile pe care arhim. Teofil Lefter, alături de obştea de aici şi de credincioşi, le-a depus la ridicarea sfântului lăcaş. Preafericirea Sa a subliniat în mesaj faptul că sfinţirea unei noi biserici într-o mănăstire reprezintă o dovadă a credinţei vii şi jertfelnice mărturisite de o comunitate harnică. "Noua biserică a Mănăstirii Pângăraţi ne arată dragostea şi evlavia monahilor acestei mănăstiri, a ctitorilor şi binefăcătorilor ei faţă de toţi Sfinţii Români, între care, ca luminătorii, strălucesc Sf. Cuv. Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi, canonizaţi de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, alături de alţi sfinţi nemţeni, la propunerea noastră în anul 2008", a transmis Părintele Patriarh Daniel, felicitând în acelaşi mesaj obştea Mănăstirii Pângăraţi "harnică şi misionară, luminată de evlavie şi credinţă", pe ctitorii noului sfânt lăcaş, pe clericii şi credincioşii "prezenţi la acest eveniment sfânt şi solemn de spiritualitate creştină şi demnitate românească". PS Varlaam Ploieşteanul i-a oferit părintelui stareţ Teofil Lefter, din partea Întâistătătorului Bisericii noastre, Crucea Patriarhală, iar Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei i-a acordat rangul de arhimandrit.

Opt ani de trudă

Arhim. Teofil Lefter a mulţumit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru înalta binecuvântare, amintind că în urma unui consiliu duhovnicesc, s-a hotărât ridicarea actualei biserici a mănăstirii. "A rânduit Dumnezeu ca în anul 2002, pe 6 mai, PF Părinte Daniel să sfinţească biserica voievodală şi locul pentru noul sfânt lăcaş. Din mila lui Dumnezeu, după opt ani, am ajuns să ne bucurăm de sfinţirea noii biserici. Cea mai mare bucurie este prezenţa credincioşilor, care reprezintă Biserica cea vie. Noi, monahii, avem datoria să plângem, să ne rugăm pentru acest popor binecuvântat de Dumnezeu. De multe ori au curs sudori pe spatele nostru, completând lacrimile care trebuiau să curgă din ochi", a spus arhim. Teofil Lefter.

Rugăciunile credincioşilor în faţa sfântului altar

Oamenii care au venit în număr mare la sfinţirea bisericii Mănăstirii Pângăraţi s-au rugat în timpul slujbei şi au trecut prin sfântul altar. "Este pentru prima dată când vin la această mănăstire şi am rămas impresionată de frumuseţea locurilor de aici şi de faptul că a venit foarte multă lume. Acesta este un semn că mai este credinţă pe pământ. Mergem des pe la sfintele mănăstiri pentru a ne ruga. Aşa am făcut şi azi la această frumoasă sărbătoare la care am participat cu mult drag", a declarat Maria Popescu din localitatea Pârjol, judeţul Bacău. "Am venit la biserică şi am ascultat slujba prilejuită de sfinţirea noii biserici a Mănăstirii Pângăraţi. Ne dorim sănătate şi pace de la Dumnezeu. Ne bucurăm că vremea e frumoasă, acest lucru fiind o mare binecuvântare. Chiar dacă ar fi plouat, tot aş fi venit la această slujbă", a afirmat Gheorghe Radu din localitatea Straja, judeţul Neamţ. "Am trecut prin sfântul altar şi m-am rugat lui Dumnezeu pentru sănătate, spor şi ajutor în familie. Am o pace sufletească acum după ce am trecut prin sfântul altar şi m-am închinat la sfânta masă", a mărturisit Ana Mocanu din Iaşi.

Frumuseţea Mănăstirii Pângăraţi de altădată

Mănăstirea Pângăraţi este una dintre vetrele de spiritualitate şi cultură creştin-ortodoxă din judeţul Neamţ. Biserica veche a acestei obşti monahale a fost ridicată în timpul păstoririi sihastrului Amfilohie. În sec. al XVI-lea la Mănăstirea Pângăraţi s-a dezvoltat o şcoală de iconari. Din 1923 este redeschisă ca schit al Mănăstirii Secu, iar din 1939 ia din nou statut de mănăstire, până în 27 aprilie 1960. Mănăstirea a fost reînfiinţată în luna mai a anului 1991, iar din anul 1996 este numit stareţ părintele Teofil Lefter. Cu darul lui Dumnezeu, obştea povăţuită de arhimandritul Teofil Lefter, se străduieşte să readucă în vechea vatră de la Pângăraţi frumuseţea de odinioară a acestui aşezământ, împodobind această mănăstire cu o nouă biserică mare. Prin lucrările la noul sfânt lăcaş, se pot vedea plăcut îmbinate cele trei secole: sec. al XVI-lea, sec. al XIX-lea şi sec. al XXI-lea. Pictura a fost realizată de pictorii Vasile şi Violeta Carp. Biserica are o lungime de 33 de metri şi o înălţime de 33 de metri.