Primăria Focșani și Teatrul Municipal „Maior Gheorghe Pastia” au organizat luni, 6 iulie 2020, în cadrul Zilelor Municipiului Focșani, simpozionul intitulat „Spiritualitate și identitate culturală în vremuri de criză”. Invitații principali ai evenimentului au fost președintele Academiei Române, academicianul Ioan-Aurel Pop, și Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei.
În conferința susținută cu această ocazie, Ioan-Aurel Pop a vorbit despre identitatea României. „Numele unei țări și numele unui popor sunt uneori la fel de importante ca și existența propriu-zisă a poporului și a țării despre care e vorba. Acest nume poartă în sine o întreagă istorie, care nu se revelează de la sine, ci se cere descifrată. Numele unei țări face parte din identitatea ei și, de cele mai multe ori, tacit, îi modelează destinul. Așa s-a întâmplat și cu România”, a spus președintele Academiei Române.
La rândul său, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ciprian a vorbit despre valoarea credinței în depășirea unei situații de cumpănă din viața omului.
În perioada 9-10 septembrie 2026, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a găzduit, la Mănăstirea Sihăstria Putnei, cea de-a doua ediție a Simpozionului Național de Studii Canonice, dedicată temei „Instituția familiei în lumina sfintelor canoane, a prevederilor legale și a reglementărilor ecleziale actuale”. La eveniment au participat clerici, cadre didactice universitare, juriști, cercetători și doctoranzi din mai multe centre academice și bisericești din țară.
La Palatul Patriarhiei a fost semnat astăzi, 15 septembrie, un acord de colaborare privind organizarea serviciului religios în biserica Spitalului Clinic Căi Ferate Nr. 2 din Capitală, între Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și Arhiepiscopia Bucureștilor. Acordul dintre cele două instituții a fost încheiat în virtutea faptului că unitatea spitalicească a intrat de curând în administrarea Universității de Medicină și Farmacie, care a preluat astfel și capela spitalului aflată în construcție.
La Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București a avut loc astăzi, 15 septembrie, festivitatea de revedere a promoției 2001, la împlinirea a 25 de ani de la absolvire. Evenimentul a reunit foștii studenți într-un moment de comuniune și recunoștință pentru anii de formare teologică petrecuți împreună în cadrul prestigioasei instituții de învățământ teologic.
Arhiepiscopia Bucureștilor a organizat, la începutul acestei săptămâni, o nouă sesiune a examenului de selecționare pentru slujitorii Sfintelor Altare care doresc să ocupe un post vacant de preot în municipiile
.jpg)
Duminica după Înălțarea Sfintei Cruci (Luarea Crucii și urmarea lui Hristos) Marcu 8, 34-3; 9, 1 Zis-a Domnul: Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze
„În vremea aceea L-au întrebat pe Iisus fariseii și cărturarii: Pentru ce nu umblă ucenicii Tăi după datina bătrânilor, ci mănâncă pâine cu mâinile nespălate? Iar El le-a zis: Bine a prorocit Isaia
Fraților, dacă propovăduiesc încă tăierea împrejur, pentru ce mai sunt prigonit? Deci, sminteala crucii a încetat! O, de s-ar tăia de tot cei ce vă răzvrătesc pe voi! Căci voi, fraților, ați fost chemați
Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş, Mitropolitul Banatului (†1656) „s-a născut pe la anul 1568, în oraşul Raguza din Dalmaţia, într-o familie de creştini vlahi. Din botez se numea Iacob. Rămânând or
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI-a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, pp. 536-537 „Se spunea despre (Episcopul Valerian Ștefănescu) că după Primul Război Mondial mergea cu
„Începutul educației constă în cercetarea cuvintelor” (ἀρχὴ παιδεύσεως ἡ τῶν ὀνομάτων ἐπίσκεψις), spunea atenianul Antisthene (445-365 î.H.), în asentiment deplin cu
Portretistica marilor scriitori este una dintre marile valori pe cale de dispariție în hățișul vulgar al zilelor noastre. Nu se mai nasc figuri precum Saint-Simon, La Bruyère sau Alexis de Tocqueville, capabili să
Domnitorii români au fost stâlpii principali ai apărării identității neamului românesc, credința ortodoxă fiind un element central al acesteia, devenind și scut de apărare a pământului strămoșesc, dar
