De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Simpozion internaţional închinat Sfântului Grigorie Palama
Miercuri, 11 noiembrie 2009, a avut loc deschiderea oficială a lucrărilor Simpozionului teologic internaţional cu titlul „Teologie şi viaţă în opera Sfântului Grigorie Palama“, la Mănăstirea Tismana. Evenimentul a fost deschis în prezenţa Înalt Preasfinţitului Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei. Lucrările se vor încheia mâine, 14 octombrie, de hramul Sfântului Grigorie Palama, prin participarea la slujba Sfintei Liturghii, care va fi oficiată în biserica mănăstirii.
În discursul său, IPS Irineu a vorbit despre rolul şi personalitatea Sfântului Grigorie Palama: „Sfântul Grigorie Palama este considerat Părintele energiilor divine, al harului divin, cel care l-a combătut pe Varlaam de Calabria şi pe toţi cei care au fost de partea raţionalistă a gândirii teologice, din iluminism am putea spune, dar fără lumină. El vorbeşte adesea despre lumina taborică, despre lumina Schimbării la Faţă pe care o consideră, la fel ca cei dinaintea sa (Sfântul Simeon Noul Teolog, Sfântul Grigorie de Nyssa), ca fiind necreată. Ceea ce Îl înconjoară pe Mântuitorul Iisus Hristos ca strălucire nu sunt altceva decât razele acestea ale energiei divine care izvorăsc din Fiinţa Preasfintei Treimi şi se împărtăşesc oamenilor în Biserică spre mântuire, este o strălucire dumnezeiască la care monahii isihaşti doreau să ajungă. De aceea, ei exersau permanent pentru a dobândi experienţa aceasta a luminii dumnezeieşti, şi cu cât se concentrau mai mult, cu cât practicau mai mult rugăciunea, cu atât ei se intensificau în râvnă dumnezeiască, pentru a ajunge să dobândească această stare. Fireşte că Sfântul Grigorie Palama, trăind în Muntele Athos, a avut cunoştinţă de foarte mulţi trăitori, mulţi oameni care practicau rugăciunea inimii. Aceştia au fost consideraţi de urmaşii lui Varlaam din Calabria «privitori spre buric», un termen batjocoritor. Valaamiţii nu puteau concepe că această lumină, această bucurie duhovnicească, ar putea să fie alta decât cea a filosofiei aristotelice, ai cărei adepţi erau. De aceea, Sfântul Grigorie Palama a fost nevoit să iasă din Muntele Athos, să coboare din chilia sa de deasupra Marii Lavre şi să ajungă mai întâi la Tesalonic şi apoi la Constantinopol, pentru a-i combate pe valaamiţi şi pentru a-i apăra pe călugări. Cu atâta uşurinţă vorbea despre lumina aceasta dumnezeiască, încât a creat confuzie printre adversari, care nu se puteau ridica la nivelul cunoaşterii sale experimentale“.
Printre invitaţii la simpozion se numără teologi din ţară şi din străinătate ca: prof. univ. dr. Fadi A. Georgi, de la Institutul de Teologie „Sfântul Ioan Damaschin“ din Balamand, dr. Wolfgang Leyk, Universitatea Erlangen-Nuerenberg - Germania, pr. prof. univ. dr. Ioan Ică jr. de la Facultatea de Teologie din Sibiu, pr. prof. univ. dr. Nicu Dumitraşcu, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Oradea, pr. prof. univ. dr. Ioan Popescu, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Piteşti, pr. prof. dr. Mihai Himcinschi de la Facultatea de Teologie din Alba Iulia etc.
Lucrările se vor încheia chiar în ziua Sfântului Grigorie Palama prin oficierea Sfintei Liturghii la biserica mănăstirii. (I.A.)