Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei din București a găzduit în seara zilei de marți, 16 decembrie 2025, concertul tradițional de colinde „Răsăritul cel de Sus”. Au vestit prin
Simpozionul „Educația religioasă în contextul globalizării” la București
Colegiul Național „Sfântul Sava” din București a fost miercuri, 26 noiembrie, gazda celei de-a doua ediții a Simpozionului Național „Educația religioasă în contextul globalizării”. Evenimentul, organizat de Asociația Profesorilor de Religie, a adus în dezbatere tema „Educația religioasă în Anul centenar al Patriarhiei Române”.
La acest eveniment au participat numeroși profesori de religie, inspectori școlari pentru disciplina Religie, reprezentanți ai Sectorului teologic-educațional al Patriarhiei Române și ai Sectorului învățământ și activități cu tineretul al Arhiepiscopiei Bucureștilor, cât și reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării.
În deschiderea evenimentului, membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale au susținut un recital de cântece patriotice și colinde. Seria de discursuri a fost deschisă de părintele prof. dr. Nicușor Beldiman, consilier patriarhal la Sectorul teologic-educațional al Patriarhiei Române, care, după ce a transmis mesajul de binecuvântare și prețuire al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru efortul constant dedicat promovării învățământului religios, le-a vorbit celor prezenți despre profilul educatorului, pornind de la teoretizarea făcută de Simion Mehedinți.
„Educatorul, așa cum îl numește Simion Mehedinți, este chipul pedagogului ideal, părintele tineretului, pentru că armonizează în ființa sa însușirile esențiale sub cele trei aspecte: intelectual, moral și fizic. Educatorul este, de fapt, personalitatea care se inspiră fără întrerupere din personalitatea celui mai mare educator al omenirii, Mântuitorul Hristos. [...] Detaliind caracteristicile personalității educatorului, Simion Mehedinți enumeră apoi câteva dintre însușirile acestuia: iubire de părinte, darul de a pătrunde în sufletul învățăceilor, știința de a se face plăcut, optimismul și tăria de caracter. Spre finalul paragrafului, nominalizează și câteva trăsături negative care exclud irevocabil pe cineva din rândurile educatorilor, și anume: lipsa iubirii, ambiția, vanitatea sau egoismul și falsitatea sau minciuna”, a spus părintele profesor Nicușor Beldiman.
În continuare, părintele George Jambore, inspector în cadrul aceluiași sector al Administrației Patriarhale, a punctat importanța anului 2025 pentru educația religioasă: „Suntem în anul 2025 și știm cu toții că este un an în care avem ocazia de a cunoaște sau de a aprofunda cunoașterea istoriei Bisericii noastre, atât la ora de religie, cât și în activitățile catehetice din parohii. De asemenea, de a cunoaște pe duhovnicii și sfinții mărturisitori din secolul al XX-lea, care ne învață că iubirea pentru Hristos se arată și în grija pe care noi o putem avea pentru alții și în efortul pe care îl facem pentru creșterea duhovnicească a ucenicilor Lui. Este cuvântul Mântuitorului adresat lui Simon Petru: «Paște oile mele!»”
Primul invitat care a conferențiat pe marginea temei generale a simpozionului a fost părintele prof. dr. Constantin Coman, de la Facultatea „Justinian Patriarhul” din București, vorbindu-le celor prezenți despre poziția educației religioase între vocația formativă și cea informativă: „Este normal pentru un copil născut pe aceste plaiuri, român așadar, să cunoască cultura creștină, pentru că ea face parte din istoria și cultura acestui neam (...). De altfel, dacă am fi onești, ar trebui să recunoaștem că nu există nimic mai consistent, nimic mai important din istoria acestei țări și a acestei nații ca istoria și cultura creștină”.
Un moment de referință al evenimentului l-a constituit și prelegerea prof. univ. dr. Constantin Cucoș de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, care a dezvoltat și mai mult analiza tensiunii dintre acumularea de cunoștințe și formarea caracterului: „Omul nu are nevoie doar de cunoștințe, de cunoaștere, nu trăiește doar în orizontul acesta cognitiv, ci are nevoie și de temeiuri, să spunem așa, existențiale. Or, lucrurile acestea nu prea sunt servite de foarte multe discipline”.
După pauză, au luat cuvântul și părintele arhid. Eugen Maftei, consilier eparhial în cadrul Sectorului învățământ și activități cu tineretul al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Romeo Moșoiu, consilier în cadrul Ministerului Educației și Cercetării, precum și prof. Dragoș Ioniță, inspectorul pentru disciplina Religie în cadrul Inspectoratului Școlar al Municipiului București. Ulterior, mai mulți profesori de religie au prezentat lucrări întocmite pe baza temei din acest an a simpozionului.






.jpg)
