Simpozionul „Mărturii bizantine”, la a 5‑a ediție

Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române a găzduit luni, 30 martie, deschiderea ediției a 5‑a a Simpozionului Național Interdisciplinar „Mărturii bizantine”. Ediția din acest an, pusă sub genericul „Spațiul bizantin. Tipologii și semnificații”, reunește cercetători, cadre universitare și specialiști din diverse domenii și cuprinde prezentări științifice, dezbateri și sesiuni tematice referitoare la moștenirea bizantină.

În deschiderea evenimentului, prof. Dumitru Caia‑Hoanăș, coordonatorul proiectului educațional „Mărturii bizantine” și doctorand în cadrul Școlii Doctorale „Dumitru Stăniloae” a Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, a adresat un cuvânt de bun‑venit și de recunoștință: „Este o deosebită onoare și bucurie să deschidem astăzi lucrările Simpozionului Național Interdisciplinar «Mărturii bizantine», un proiect care, de la o ediție la alta, își consolidează identitatea și relevanța în spațiul academic și educațional. Adresăm sincere și alese mulțumiri Arhiepiscopiei Bucureștilor pentru sprijinul deosebit de valoros oferit în derularea acestui proiect, un sprijin care conferă profunzime și autenticitate demersului nostru și care deschide o veritabilă fereastră către patrimoniul bizantin păstrat, ocrotit și transmis generațiilor de astăzi și celor viitoare. Îi exprimăm întreaga noastră recunoștință Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru înalta binecuvântare sub care se desfășoară proiectul «Mărturii bizantine», o binecuvântare care ne onorează și, în același timp, ne responsabilizează”.

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a rostit un cuvânt de binecuvântare: „Spațiul bizantin are frumusețea care a impresionat în vremurile de demult până departe, așa cum a mărturisit cneazul Vladimir, întorcându‑se la Constantinopol: «Am văzut cerul coborât pe pământ». Poate că din acest motiv cerul așezat în apropierea pământului prin frumusețea unei catedrale care nu are egal avea să‑l facă pe ctitorul ei să se așeze lângă sau chiar deasupra lui Solomon. Nu pentru a arăta că a realizat ceva, ci pentru faptul că a înțeles mesajul inițial al lui Solomon care, atunci când a fost ziua inaugurării Templului din Ierusalim, L‑a rugat pe Dumnezeu să privească la locul acesta ziua și noaptea și să asculte rugăciunea făcută în acest loc mereu [...]. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a binecuvântat un astfel de proiect pentru că el aduce împlinire Bisericii, școlii, unei comunități care este preocupată de astfel de subiecte. Vă mărturisesc bucuria de a vedea această conlucrare dintre profesori de teologie, profesori și istorici de artă, filologi și cercetători care reprezintă mai multe instituții: Academia, Biblioteca Academiei, institute superioare de arhitectură, artă, istorie și teologie. Vă felicităm și suntem bucuroși să redescoperim frumuseți și mărturii bizantine”.

În continuare, au fost transmise mesajele prof. ing. Nicolae Ștefan Noica, directorul Bibliotecii Academiei Române; conf. univ. dr. Alexandru Călin, rectorul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București; prof. Monica Cazacu, director al Colegiului Tehnic de Arhitectură și Lucrări Publice „Ion N. Socolescu”, București.

După cuvintele din deschiderea evenimentului, prof. Dumitru Caia‑Hoanăș a prezentat volumul „Mărturii bizantine”, care cuprinde lucrările din cea de‑a patra ediție a proiectului.

Prima secțiune de comunicări științifice, moderată de lect. univ. dr. arh. Tana Lascu, de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, a reunit mai mulți specialiști. Prof. emerit dr. arh. Sorin Vasilescu, de la aceeași instituție, a prezentat lucrarea „Spațiul bizantin în contemporaneitate”; pr. prof. univ. dr. Vasile Grăjdan, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna” din Sibiu, le‑a vorbit celor prezenți despre „Permanența tipologiilor și semnificațiilor biblice în imnografia liturgică bizantină”; pr. prof. univ. dr. David Pestroiu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, a prezentat tema „Iconodulia ortodoxă: repere bizantine și actualizări misionare contemporane”; Angelo Mitchievici, de la Uniunea Scriitorilor din România, a făcut o incursiune asupra Bizanțului în literatura română.

În a doua secțiune, moderată de prof. Dumitru Caia‑Hoanăș, lect. univ. dr. Vlad Bedros, de la Universitatea Națională de Arte din București, a susținut referatul cu tema „Liturghia ca experiență vizionară. Un exemplu din literatura religioasă slavă din Moldova sec. al XV‑lea”; lect. univ. dr. Ioana Ciocan, de la Facultatea de Istorie a Universității din București, a făcut „O prezentare despre Mozaicul Catedralei Mântuirii Neamului”; lucrările s‑au încheiat cu o comunicare a conf. univ. dr. Maria Dumbrăvician, de la Departamentul de Conservare‑Restaurare al Universității Naționale de Arte din București.

Simultan cu desfășurarea evenimentului, în foaierul Bibliotecii Academiei Române se desfășoară și expoziția cu cele mai frumoase lucrări ale elevilor de gimnaziu și liceu înscrise în cadrul concursului interdisciplinar „Mărturii bizantine”, împărțite pe diferite secțiuni, precum: arhitectură culoare, arhitectură grafică, grafică, acuarelă, detaliu bizantin, mozaic, grafică carte, colaj, machete, vitralii, icoane pe lemn/ sticlă/ hârtie/ pânză, fotografie.

Lucrările simpozionului vor continua și marți, 31 martie, cu încă două secțiuni științifice, în care vor fi prezentate comunicări care aduc în prim‑plan contribuții relevante privind influența civilizației bizantine în spațiul românesc și european.