De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Slujba Canonului cel Mare la Catedrala mitropolitană din Sibiu
În seara primei zile din Postul Mare, un sobor de preoţi şi diaconi, condus de Înaltreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, a oficiat slujba Pavecerniţei Mari, în cadrul căreia s-a citit prima parte din Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul. Celelalte trei părţi ale Canonului cel Mare vor fi citite în serile următoare.
Credincioşii din cetatea transilvană au participat în număr mare, în prima seară a Postului Mare, la slujba Pavecerniţei, rugându-se pentru a primi harul şi ajutorul ceresc pe întreaga perioadă a acestui urcuş duhovnicesc spre Învierea Domnului. Grupuri de studenţi ai Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna“ au participat la slujbele religioase, iar în soborul slujitor s-au aflat şi cadre didactice de la instituţia de învăţământ superior. Răspunsurile liturgice au fost date de un grup de studenţi teologi. Perioada duhovnicească în care s-a intrat este una deosebită şi din punct de vedere liturgic. Slujbele religioase de acum îndeamnă la pocăinţă şi smerenie, iar veşmintele liturgice sunt de culoare închisă.
În cadrul Pavecerniţei Mari, soborul slujitor a citit o parte din cele peste 250 de imnuri compuse de Sfântul Andrei Criteanul, de o frumuseţe teologică şi duhovnicească aparte. Acest Canon se citeşte în primele patru zile din prima săptămână a Postului Mare, dar şi la Denia de miercuri seara a săptămânii a cincea, când preoţii vor citi integral compoziţia Sfântului Andrei Criteanul.
„O formă deosebită de rugăciune“
La sfârşitul slujbei religioase, IPS Mitropolit Laurenţiu le-a vorbit credincioşilor prezenţi despre semnificaţiile duhovniceşti ale Canonului cel Mare, despre specificul liturgic al Postului Mare şi despre frumuseţea unică a imnurilor din această perioadă.
„Am observat, din prima zi a Postului Mare, stăruinţa spre o căinţă deplină. Primele două zile ale postului sunt aliturgice, pentru a putea ajuna până seara şi pentru a ne pregăti pentru slujbele rânduite de Biserică a fi săvârşite seara. Pavecerniţa Mare are trei părţi componente: în prima parte Îi mulţumim lui Dumnezeu pentru tot ceea ce ne-a dăruit nouă, în a doua parte ne concentrăm spre pocăinţă şi are în centrul ei Psalmul 50, iar ultima parte este de mijlocire. În primele patru zile din săptămâna întâi a postului avem împărţită în mod egal o compoziţie liturgică deosebită, numită Canonul cel Mare. Canonul este partea centrală a Utreniei, având nouă cântări, între care opt sunt de inspiraţie vetero-testamentară şi una neo-testamentară. Aceste alcătuiri liturgice sunt prezente la fiecare slujbă din timpul anului, iar fiecare persoană sfântă trecută în calendar primeşte un canon de rugăciune. Avem acum patru părţi din Canonul cel Mare alcătuit de Sfântul Andrei Criteanul, în total fiind 250 de strofe. Ele au o formă deosebită de rugăciune, nemaiîntâlnită altundeva. Sufletul fiecăruia dintre noi este judecat de conştiinţa noastră, raportându-se la evenimentele rânduite de Dumnezeu şi menţionate în Sfânta Scriptură. Conştiinţa ne ceartă atunci când descoperim atâtea slăbiciuni şi păcate, întâi de toate raportându-se la evenimente deosebite din Sfânta Scriptură. Apoi sunt amintite acele păcate săvârşite de noi prin neîmplinirea anumitor rânduieli, pentru ca să se trezească în sufletul nostru starea de căinţă. Primul efect al stării de căinţă sunt lacrimile. Plângem şi ne tânguim. Aceste lacrimi, dacă ne pregătim din timp prin Taina Pocăinţei, numită şi Baia lacrimilor, dacă reuşesc să ne îndrepte viaţa, se transformă în lacrimi de bucurie, lacrimi pe care le vom avea atunci când Îl simţim pe Hristos aproape de noi. În călătoria spre Pătimirile şi Învierea Sa primim o forţă, o putere. Suntem acum dispuşi spre a gusta din cele mai frumoase creaţii din cultul ortodox, acum, în perioada Postului Mare“, a spus IPS Mitropolit Laurenţiu.