Slujba Canonului cel Mare la Catedrala Patriarhală

În primele patru zile din Postul Sfintelor Paşti, în toate bisericile ortodoxe se citeşte Canonul cel Mare alcătuit de Sfântul Andrei Criteanul. La Catedrala Patriarhală din București, prima parte a Canonului de pocăință a fost citită ieri, 11 martie 2019, de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. În fiecare din primele patru zile ale postului, începând cu ora 16:00, la Catedrala Patriarhală, în cadrul Pavecerniţei Mari se citește câte o parte din acest canon, iar la final se rosteşte rugăciunea Sfântului Efrem Sirul „Doamne și Stăpânul vieții mele”, cu stihuri și metanii.

La Catedrala Patriarhală, în primele patru zile ale postului este oficiat Canonul de pocăinţă al Sfântului Andrei Criteanul, iar în zilele de miercuri şi vineri, Liturghia Darurilor înainte-sfinţite. Programul liturgic pentru prima săptămână din Postul Mare a debutat duminică, 10 martie, cu o slujbă specială numită şi „Vecernia iertării”. La stihoavna Vecerniei a avut loc momentul iertării, când slujitorii Catedralei Patriarhale şi-au cerut iertare unul de la celălalt, pentru a începe cu inima împăcată perioada Postului Sfintelor Paşti. „În prima săptămână din Postul Mare vor fi oficiate slujbe specifice perioadei Triodului. Astfel, la Catedrala Patriarhală, în primele patru zile ale postului este săvârşită, de la ora 16:00, slujba Pavecerniţei Mari, în cadrul căreia va fi citit Canonul cel Mare. În zilele de miercuri şi vineri, de la ora 7:00, vor fi oficiate Miezonoptica, Utrenia şi Ceasurile, iar în continuare se va săvârşi Liturghia Darurilor înainte-sfinţite. Sâmbătă va fi săvârşită Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar duminică, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare”, ne-a declarat arhimandritul Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale.

Canonul cel Mare sau canonul de pocăinţă este un lung imn liturgic ce cuprinde peste 250 de tro­pare, alcătuit din 9 cântări bo­gate, compuse la rândul lor din stihiri scurte de pocăinţă, ritmate de invocaţia „Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieş­te-mă!” Această cerere aminteşte de rugăciunea vameşului din prima duminică a perioadei Triodului. Canonul poate fi descris ca o plângere de pocăinţă care ne vorbeşte despre gravitatea păcatului şi care ne conduce prin căinţă şi speranţă la lumina Învierii lui Hristos. Rolul şi scopul Canonului cel Mare este să ne descopere păcatul şi, astfel, să ne conducă spre pocăinţă; să descopere păcatul nu prin definiţii şi înşiruiri ale faptelor noastre, ci printr-o adâncă meditaţie în cadrul istoriei biblice, care este, cu adevărat, o istorie a păcatului, a pocăinţei şi a iertării. Canonul cel Mare se săvârşeşte în prima şi în a cincea săptămână din Postul Mare. În prima săptămână, în seara zilelor de luni, marţi, miercuri şi joi, se citeşte în cadrul Pavecerniţei Mari, strofele Canonului fiind împărţite în patru părţi corespunzătoare celor patru zile. Miercuri, în săptămâna a cincea din Postul Mare, în cadrul slujbei numite Denia Canonului cel Mare, se cântă integral. Autorul Canonului cel Mare, Sfântul Andrei Criteanul, s-a născut în cetatea Damascului, în jurul anului 660. Teodor, patriarhul Ierusalimului, l-a făcut diacon şi ucenic al său, iar în timpul Sinodului VI Ecumenic din 680-681, a fost trimis de patriarhul său, la Sinod, cu mărturisirea de credinţă a Bisericii Ierusalimului. A fost arhiepiscop al localităţii Gortyna din insula Creta. A murit în anul 740, în localitatea Eresos, din insula Mitilena. Sfântul Ierarh Andrei, Arhiepiscopul Cretei, este pomenit în calendarul bisericesc în data de 4 iulie.