Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Slujbe, rugăciuni și binecuvântare la început de an

Slujbe, rugăciuni și binecuvântare la început de an

Galerie foto (5) Galerie foto (5) Știri
Un articol de: Ioan Bușagă - 03 Ianuarie 2018

În prima zi a anului 2018, în locașurile de cult din întreaga țară s-au făcut slujbe de mulțumire și rugăciuni de binecuvântare a noului an calendaristic. La Catedrala Patriarhală din București, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârșit, la 1 ianuarie, Sfânta Liturghie, împreună cu PS Părinte Varlaam Ploieșteanul, Epis­cop-vicar patriarhal, și PS Părinte Timotei Prahovea­nul, Episcop-vicar al Arhiepis­copiei Bucureștilor. La finalul slujbei, a fost săvârșit Te Deum-ul la Anul Nou și s-a proclamat în mod solemn „Anul omagial al unității de credință și de neam” și „Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918”.

În prima zi a noului an calendaristic sunt sărbătorite trei mari evenimente: Tăierea-împrejur cea după trup a Domnului Iisus Hristos, Sfântul Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei, şi Anul Nou. În Catedrala Patriarhală, la Sfânta Liturghie, după rostirea Sfintei Evanghelii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a reliefat înțelesurile duhovnicești ale praznicului Tăierii-împrejur după trup a Pruncului Iisus Hristos, petrecut la opt zile de la Naşterea Sa. Tăierea-împrejur după trup a fiecărui copil de parte bărbătească era semnul legământului dintre Avraam și Dumnezeu, iar acesta a fost făcut și Pruncului Iisus pentru a arăta celor din timpul Lui și celor de mai târziu, precum ereticilor, că Mântuitorul Iisus Hristos are cu adevărat trup omenesc, că a venit să împlinească Legea Veche și să deschidă drumul spre o realitate superioară, și anume tăierea-împrejur cea după Duh a inimii. Această lucrare nu este făcută de mână omenească, ci este conlucrarea dintre Duhul Sfânt și sufletul omului. „Credința lucrătoare prin iubire este mai valoroasă decât tăierea-împrejur cea după trup. Adică, în Sfântul Botez ni se dăruiește harul ca sufletul nostru să se poată lupta cu păcatul, să învieze din moartea păcatului și să cultive iubirea smerită și milostivă. […] Sfântul Maxim Mărturisitorul spune că tăierea-împrejur cea a inimii înseamnă detașarea sau lepădarea sufletului rațional al omului de toate gândurile și simțirile pătimașe egoiste. Cu alte cuvinte, atunci când le respinge, omul operează duhovnicește o tăiere-împrejur pentru a cultiva prin credință smerită iubirea milostivă”, a spus Părintele Patriarh Daniel.

Tăierea-împrejur a fost abolită la Sinodul apostolic, când Sfinții Apostoli, împreună cu preoții și cu toți slujitorii Bisericii din Ierusalim, au arătat superioritatea credinței în Domnul Iisus Hristos față de tăierea-împrejur cea după trup.

„Să înduhovnicim timpul vieții noastre”

În continuare, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a explicat pericopa evanghelică a sărbătorii (Sf. Ev. Luca 2, 20-21; 40-52), și anume creșterea duhovnicească a Pruncului Iisus Hristos și prezența Lui în templul din Ierusalim, între învățătorii de lege. „La vârsta de 12 ani, Pruncul Iisus a mers cu Fecioara Maria și cu dreptul Iosif la templul din Ierusalim, iar Iisus a rămas acolo. După trei zile de căutare, Fecioara Maria și cu dreptul Iosif L-au găsit stând de vorbă cu cei mai mari învățători de Lege, ascultându-i și punându-le întrebări, iar toți se minunau de înțelepciunea Sa. […] Sfântul Evanghelist Luca spune: «Iisus sporea cu înţelepciunea şi cu vârsta şi cu harul ­înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor» (Sf. Ev. Luca 2, 52). Astfel, creșterea biologică a fost devansată de creșterea Sa duhovnicească. De aceea, vedem că există o diferență între timpul fizic al anilor biologici și timpul duhovnicesc de creștere. Sunt oameni care, deși au vârstă mai fragedă, pot să fie mai înțelepți, mai duhovnicești decât unii care sunt mai înaintați în vârsta biologică, dar nu au crescut suficient și în vârsta duhovnicească. Evanghelia ne cheamă să înduhovnicim timpul vieții noastre, să sporim în înțelepciune și să sporim cu harul înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor, adică să arătăm în jurul nostru lumina credinței, a faptelor bune și, mai ales, iubirea milostivă”, a spus Preafericirea Sa.

Sfântul Vasile cel Mare, părintele monahismului răsăritean

În prima zi a noului an calendaristic, Biserica Ortodoxă îl cinstește pe Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei. În cuvântul de învățătură, Patriarhul României a evidențiat vasta cultură și credința puternică a acestui mare părinte și învățător al Bisericii. „În foarte multe domenii, el a adus lumina sa, lumina credinței înveșmântată într-o cultură foarte solidă și foarte elegantă, dar nu a fost numai un om scriitor de cărți, ci a înființat aziluri pentru bătrâni, case pentru săraci, pelerini și spitale. Lângă orașul Cezareea Capadociei a creat un oraș filantropic care a fost numit mai târziu «Vasiliada» și care a devenit model pentru toată creștinătatea. Sfântul Vasile cel Mare s-a mutat la Domnul la vârsta de 49 de ani, la data de 1 ianuarie anul 379 și a fost plâns atât de către creștini, cât și de către unii păgâni, care îi admirau înțelepciunea și bunătatea”, a subliniat Părintele Patriarh Daniel.

De asemenea, Preafericirea Sa a amintit de legăturile Sfântului Ierarh Vasile cel Mare cu Dacia, prin pregătirea misionarilor pentru continuarea predicii Sfântului Apostol Andrei. La finalul cuvântului, Patriarhul României a explicat că Biserica a rânduit slujbe speciale la începutul Anului Nou civil, deoarece timpul este un prilej al omului de apropiere față de Dumnezeu și trebuie folosit înspre progresul duhovnicesc, întărire în credință, sporire în rugăciune și în fapte bune.

După Sfânta Liturghie, la Catedrala Patriarhală, a fost săvârșit Te Deum-ul la Anul Nou de către PS Părinte Timotei Prahoveanul, înconjurat de un sobor de slujitori, în prezența Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și a PS Părinte Varlaam Ploieșteanul. S-au rostit cereri și rugăciuni de mulțumire pentru binefacerile primite de la Dumnezeu în anul ce a trecut și s-a binecuvântat noul an.

Moment solemn în Catedrala Patriarhală

La finalul slujbei de Te Deum a avut loc proclamarea solemnă a anului 2018 ca „An omagial al unităţii de credinţă şi de neam” şi „An comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918”. Actul oficial de proclamare a fost citit de PS Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal și secretarul Sfântului Sinod. În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul „2018 - «Anul omagial al unității de credință și de neam» și «Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918», an al recunoștinței și al comuniunii spirituale românești”.

Cu acest prilej, au fost prezentate icoana Anului omagial, și anume Icoana Sfintei Treimi, ca simbol al unității de credință și de neam al celor trei provincii românești; icoana Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României; respectiv tablourile Patriarhului Miron Cristea, simbol al eforturilor Bisericii pentru înfăptuirea Marii Uniri de la 1918, și Regelui Ferdinand I Întregitorul, simbol al idealului și eforturilor neamului românesc pentru realizarea Marii Uniri.