▲ Astăzi, sute de biserici din întreaga ţară îşi sărbătoresc hramul ▲ IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Locţiitor de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, oficiază Sfânta Liturghie la Mănăstirea Ţigăneşti, de lângă Bucureşti ▲ În Arhiepiscopia Iaşilor există zeci de biserici şi mănăstiri care au astăzi hram ▲
Pe 15 august, când întreaga creştinătate cinsteşte Adormirea Maicii Domnului, sute de biserici şi mănăstiri din întreaga ţară se îmbracă în haine de sărbătoare. Mănăstirea Ţigăneşti va fi gazda a sute de pelerini, veniţi să participe la Sfânta Liturghie oficiată aici de un sobor de preoţi condus de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Locţiitorul de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Înconjurată de Lacul Maicilor, Mănăstirea Ţigăneşti, aflată între Bucureşti şi Ploieşti, este vestită atât prin frumuseţea sa, cât şi prin atelierele ei de ţesătorie, unde sunt realizate adevărate opere de artă. Aici se ţese stofa pentru veşmintele preoţeşti şi tot aici a fost lucrată broderia pentru sala maură din Castelul Peleş. Mănăstirea Ţigăneşti este atestată de documentul de donaţie şi vânzare-cumpărare din iulie 1780, al lui Matei Ţigănescu şi al verişoarei sale Paraschiva Căplescu. Sub numele de Ţigăneşti o întâlnim şi în hrisoave domneşti de danie în 1793, 1813 şi 1824. Întrucât pomelnicul mănăstirii începe cu Mihai Viteazul şi Doamna Stanca, se presupune că vatra mănăstirii era locuită de monahi încă din secolul al XVII-lea.
Hram la trei parohii din iaşi
În Moldova, peste 200 de biserici de mir sau de mănăstire au hramul Adormirea Maicii Domnului. La Iaşi, trei biserici îşi sărbătoresc astăzi hramul. Una dintre ele, cunoscută de ieşeni ca Biserica Vulpe, din Protopopiatul Iaşi 1, care mai are şi hramul „Sf. Antonie cel Mare“, este ridicată pe locul unei foste biserici, construită în 1632 de breasla blănarilor. Aici, fiecare hram este un prilej de rugăciune, meditaţie şi de comuniune între enoriaşi. Aseară, la ora 17.00, un sobor de preoţi a oficiat slujba Vecerniei, cea a Litiei şi Prohodul Maicii Domnului. „Am oferit tuturor credincioşilor prezenţi după slujba Litiei, câte un mic dar, constând din o carte de rugăciuni, un colac, o felie de cozonac de post şi un pahar de vin. Am dorit ca încă de aseară să simţim bucuria hramului. Astăzi, după Acatistul Maicii Domnului, Utrenie şi Sfânta Liturghie, oficiem un parastas pentru ctitorii bisericii, după care vom participa cu toţii la o agapă frăţească, organizată de credincioşi din parohie. De asemenea, am făcut pachete cu alimente pentru zece bătrâni nevoiaşi din parohia noastră“, ne-a declarat parohul de la Biserica Vulpe, pr. Mihail Grigoraş. Istoria acestei biserici este învăluită în legendă, existând până astăzi trei ipoteze referitoare la începuturile lăcaşului de cult. Prima, argumentată pe un hrisov al lui Moise Movilă din 1633, susţine că biserica a fost zidită de un boier numit Vulpe, de aici şi numele bisericii. A doua ipoteză ar fi că un boier a urmărit mult timp o vulpe rară şi a făgăduit că pe locul unde o va prinde va zidi o biserică, iar a treia ipoteză, cea mai plauzibilă, ar fi că vechea biserică din lemn a fost construită de breasla cojocarilor. Actuala biserică, din piatră, a fost construită de vornicul Teodor Burada.
Pentru credincioşii din cartierul ieşean Galata, bucuria hramului de astăzi este amplificată de faptul că toate slujbele de hram sunt oficiate în interiorul bisericii mari şi nu la demisol, unde se oficiază de obicei. „Am invitat foarte mulţi preoţi să vină şi să slujească la noi în parohie. Aseară au fost foarte mulţi credincioşi la slujba Vecerniei şi la Prohodul Maicii Domnului. Astăzi, vom oficia Sfânta Liturghie şi un parastas, împreună cu mai mulţi preoţi din Iaşi şi din împrejurimi. Pentru sutele de credincioşi care vin în fiecare an, am pregătit gustări“, ne-a spus pr. paroh de la Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ din cartierul Galata, părintele Mircea Stoleriu.
La Biserica Barnovschi, pe lângă slujbele obişnuite de hram, se va organiza aici o masă pentru săracii parohiei, ne-a spus pr. paroh Dumitru Nechifor. Lăcaşul de cult este ctitoria domnitorului Miron Barnovschi şi aici a funcţionat o şcoală pentru fiii de domnitori şi pentru copiii marilor boieri din Moldova.
Zeci de parohii din Arhiepiscopia Iaşilor au astăzi hram
În Protopopiatul Iaşi 1 este sărbătoare la Glăvăneşti, Bivolari - unde se încheie un concurs de pictat icoane ale Maicii Domnului şi se premiază cei mai buni elevi care au făcut aceste icoane -, la Mădârjac, Uricani, Iepureni, Cotu Morii, Bălteni, Sineşti, Ţibana, Tungujei, Voineşti, Bogdăneşti şi Rediu. În Protopopiatul Iaşi 2 este hram la Coropceni, Deleni, Petreşti, Grădinari, Hadâmbu, Ruseni, Schitu Duca şi Valea Satului. În Protopopiatul Paşcani există biserici închinate Adormirii Maicii Domnului în municipiul Paşcani, la Todireşti, Boureni, Brăteşti, Gâşteşti, Goeşti, Hândreşti, Mirceşti şi Ruginoasa. În Protopopiatul Hârlău este hram astăzi în municipiul Hârlău, la Deleni 1, Federeni, Gropniţa, Sârca şi Prăjeni. Parohiile Cerchejeni, Chişcovata, Ghilăneşti, Roşiori, Stânceşti, Stăuceni şi Zăiceşti, din Protopopiatul Botoşani, sunt şi ele în sărbătoare, iar în Protopopiatul Darabani la Hudeşti, Ivancăuţi, Păltiniş, Oroftiana de Sus, Dragalina, Comăneşti şi Balinţi. Şase biserici din Protopopiatul Săveni au hram astăzi: Epureni, Hăneşti, Pădureni, Ringhileşti, Unţeni şi Vlăsineşti. Parohiile Bicaz Chei 1, Dobreni, Ghelăieşti, Mărgineni, Tarcău, Bărgăoani, Verşeşti, din Protopopiatul Piatra Neamţ, îmbracă şi ele haine de sărbătoare. De asemenea, în Protopopiatul Târgu Neamţ, sunt parohiii cu acest hram la Boiştea, Vânători, Ghindăuani, Grumăzeşti, Preoteşti, Răuceşti, Urecheni şi Valea Arini, iar în Protopopiatul Dorohoi este hram la Catedrala din oraş, la Broscăuţi, Cerviceşti, Dimăcheni, Dolina, Şipoteni, Lojna, Todireni, Popeni şi Şendriceni. În Protopopiatul Ceahlău este hram la Galu şi Grinţieş, iar în Protopopiatul Roznov este sărbătoare la Beţăieşti, Mănoaia, Podoleni şi Tazlău.
Pelerini la mănăstirile ocrotite de Maica Domnului
Mii de pelerini sunt aşteptaţi astăzi la mănăstirile ocrotite de Maica Domnului. La Putna, în fiecare an sosesc pelerini din toate colţurile ţării pentru a se închina la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Potrivit tradiţiei, aici a existat o vatră sihăstrească cu mult timp înainte ca Sfântul Voievod Ştefan cel Mare să zidească, în 1466, mănăstirea. Şi la Mănăstirea Văratec sunt aşteptaţi pelerini. Mănăstirea datează din 1785 şi a fost ctitorită de fiica unui preot din Iaşi. La Mănăstirea Nicula, din judeţul Cluj, are loc cel mai mare pelerinaj anual din Transilvania, iar la Mănăstirea Rohia, din judeţul Maramureş, sunt aşteptaţi peste o mie de pelerini. Hram este şi la Mănăstirea Piatra Sfântă (Schitul lui Tărâţă), din judeţul Iaşi, la Mănăstirea Bistriţa şi Schitul Draga, din judeţul Neamţ, la Mănăstirea Cozancea şi Mănăstirea Zosin, din judeţul botoşani. În Arhiescopia Sucevei şi Rădăuţilor este hram şi la mănăstirile Rarău, Humor, Feteşti, Schitul Orata şi la Plutoniţa. În Episcopia Romanului sunt în sărbătoare mănăstirile Tisa şi Diaconeşti, iar în Episcopia Huşilor există două mănăstiri în sărbătoare: Mălineşti şi Moreni.
.jpg)
