În Cimitirul „Eroii Revoluției” din Capitală au fost pomeniți sâmbătă, 21 decembrie 2024, martirii din decembrie 1989. Slujba Parastasului a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul,
Un luptător pentru unitatea poporului român şi demnitatea Bisericii
Ieri, 6 martie 2009, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârşit, în Catedrala patriarhală, o slujbă de pomenire pentru fericitul întru adormire părinte Miron Cristea, primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, la împlinirea a 70 de ani de la trecerea sa la cele veşnice. La slujbă au participat PS Vincenţiu Ploieşteanul şi PS Ciprian Câmpineanul, Episcopi-Vicari Patriarhali, PS Varsanufie Prahoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, precum şi preoţi consilieri patriarhali şi alţi colaboratori din Administraţia patriarhală.
La finalul slujbei Parastasului, la care au fost prezenţi şi foarte mulţi credincioşi, Întâistătătorul Bisericii noastre a ţinut un cuvânt în care a evocat personalitatea primului patriarh al României.
Ieri, 6 martie 2009, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârşit, în Catedrala patriarhală, o slujbă de pomenire pentru fericitul întru adormire părinte Miron Cristea, primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, la împlinirea a 70 de ani de la trecerea sa la cele veşnice.
La slujbă au participat PS Vincenţiu Ploieşteanul şi PS Ciprian Câmpineanul, Episcopi-Vicari Patriarhali, PS Varsanufie Prahoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, precum şi preoţi consilieri patriarhali şi alţi colaboratori din Administraţia patriarhală.
La finalul slujbei Parastasului, la care au fost prezenţi şi foarte mulţi credincioşi, Întâistătătorul Bisericii noastre a ţinut un cuvânt în care a evocat personalitatea primului patriarh al României.
În cuvântul său, Patriarhul Daniel a vorbit despre calităţile lui Miron Cristea de luptător pentru libertatea şi demnitatea românilor transilvăneni şi pentru unitatea poporului român, de organizator al vieţii bisericeşti şi de promotor al demnităţii Bisericii Ortodoxe Române, pe plan internaţional.
Ca luptător pentru libertatea şi demnitatea românilor transilvăneni şi pentru unitatea poporului român - a spus Părintele Patriarh - Miron Cristea a desfăşurat o intensă activitate culturală şi socială, prin înfiinţarea Băncii Culturale Lumina, care îşi propunea să acorde, din dobânzi, burse elevilor şi studenţilor români şi să ajute financiar familiile doritoare să înveţe meserii; participarea la reuniunile „Asociaţiei pentru cultura şi literatura poporului român din Transilvania“ (ASTRA), fiind, din 1905, preşedintele Despărţământului Sibiu; susţinerea înfiinţării Muzeului etnografic şi de artă din Sibiu, căruia i-a scris Statutul Asociaţiei; înfiinţarea Societăţii pentru crearea unui fond de teatru român; înfiinţarea, tot la Sibiu, a Reuniunii române de muzică, căruia i-a fost preşedinte; publicarea unei colecţii de proverbe, strigături şi zicale româneşti; sprijinirea intensă a şcolilor confesionale aflate sub îndrumarea Bisericii; iniţierea şi prezidarea conferinţelor învăţătoreşti; întreţinerea unei corespondenţe ample cu oameni de cultură contemporani, din toate ţinuturile locuite de români; ctitorirea sau salvarea a numeroase biserici şi şcoli româneşti din Transilvania etc.
Prin activitatea sa de sprijinire a emancipării românilor din Austro-Ungaria, Miron Cristea s-a impus încă din tinereţe, fiind ales, la 21 noiembrie/3 decembrie 1909, episcop al Caransebeşului, a continuat PF Patriarh Daniel. În această calitate, a apărat şcolile confesionale româneşti din Banat, iar la sfârşitul Primului Război Mondial, Miron Cristea a participat, alături de episcopul unit, Iuliu Hossu, la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, dând actului unirii binecuvântarea Bisericii strămoşeşti.
Promotor al demnităţii Bisericii Ortodoxe Române pe plan internaţional
Ca patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, a iniţiat şi organizat redactarea şi votarea noului Statut pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române din 1925, prin care a contribuit mult la unificarea bisericească din noul stat unitar, realizat prin Unirea din 1 Decembrie 1918, a construit actuala Reşedinţă patriarhală, pe când era regent, şi a restaurat Catedrala mitropolitană din Bucureşti, devenită în 1925 Catedrală patriarhală, a iniţiat programul de construire a unei noi Catedrale patriarhale, iar, la 19 februarie 1929, a prezidat o comisie de experţi, care a analizat cele 12 locuri propuse pentru amplasarea noii catedrale.
Ca promotor al demnităţii Bisericii Ortodoxe Române, pe plan internaţional, patriarhul Miron Cristea a trimis tineri ca bursieri la studii în străinătate, a delegat reprezentanţi la conferinţele interortodoxe desfăşurate la Constantinopol şi Muntele Athos, precum şi la multe întruniri ecumenice, iar, la Ierusalim, a înfiinţat şi organizat Reprezentanţa Patriarhiei Române la Locurile Sfinte şi a edificat două biserici româneşti la Ierusalim şi Iordan, după cum a mai spus Patriarhul României.