Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Un mare român, iubitor de cultură şi neam

Un mare român, iubitor de cultură şi neam

Galerie foto (3) Galerie foto (3) Știri
Un articol de: Ziarul Lumina - 31 Ianuarie 2017

Cu multă tristețe am aflat de trecerea din această viaţă a domnului Ion Ungureanu, actor și regizor emerit, fost ministru al culturii și cultelor din Republica Moldova (1990‑1994) și deputat în primul Parlament (1990‑1994).

Plecarea sa din această lume constituie o pierdere pentru românii din Basarabia, pentru toți cei care l‑au cunoscut și i‑au fost alături în timpul rodnicei sale activități pe tărâm cultural, educațional și politic și au sprijinit identitatea neamului românesc în a doua jumătate a secolului XX, precum și pentru cei care îi sunt acum alături în acest ceas de vremelnică despărțire.

Domnul Ion Ungureanu s‑a născut la data de 2 august 1935, în satul Opaci din comuna Căușeni, județul Tighina, astăzi raionul Căușeni, într‑o familie de buni creștini și buni români (Spiridon și Marfa), care au știut să transmită dragostea de neam și credința în Dumnezeu celor șase copii în condițiile dificile de la mijlocul secolului XX. La vârsta de 11 ani a rămas orfan de tată (care a murit în timpul foametei din 1946), iar peste doi ani, doi dintre frații săi au fost deportați în Siberia, evenimente și fapte care l‑au marcat și l‑au determinat să militeze toată viața pentru drepturile românilor din Basarabia și să fie un slujitor al limbii și culturii române.

În pofida greutăților din Basarabia, a urmat cursurile Facultății de Filologie din cadrul Institutului Pedagogic „Ion Creangă“ din Chișinău (1954‑955), apoi a studiat actoria la Moscova (1955‑1960), la cunoscuta Școală Teatrală „Boris Șciukin“, și cursurile superioare de regie (1963‑1964) la Institutul de Artă Cinematografică „A.V. Lunacearski”.

Pasionat de teatru și film, după absolvirea studiilor actori­cești, a fost angajat în anul 1960 ca actor la Teatrul Luceafărul din Chișinău, îndeplinind în perioada 1964‑1971 și funcția de director artistic al teatrului.

Conștientizând importanța promovării prin teatru și film a culturii și limbii române, a pus în scenă mai multe piese care, în plină epocă comunistă, au scos din anonimat Teatrul Luceafărul din Chișinău și l‑au făcut cunoscut și apreciat în Basarabia pe tânărul regizor Ion Ungureanu. Simpatia publicului și curajul tânărului regizor au atras atenția guvernanților care l‑au demis, acuzându‑l de națio­nalism și l‑au determinat să se refugieze la Moscova, unde a activat ca regizor la Teatrul Armatei (1977‑1989). În această perioadă a regizat mai multe filme la televiziunea centrală din Moscova, a dublat multe filme în limba română și, de asemenea, a interpretat roluri în filme, impunându‑se ca un interpret care știa să îmbine firescul cu expresivitatea artistică. Deși era departe de Moldova lui dragă, Dumnezeu i‑a dăruit multe bucurii profesionale și realizări deosebite, făcându‑l cunoscut și iubit în sfera sa de activitate, l‑a ajutat să‑și întemeieze o familie frumoasă și să se bucure de cei doi copii ai săi, Dan și Ștefan.

În paralel cu activitatea în teatru şi cinematografie, între anii 1980 şi 1989, a predat arta actoricească la Şcoala Superioară de Teatru „B. Şciukin“ din Moscova. Prin activitatea didactică a făcut cunoscute operele de teatru din spațiul românesc, familiarizând studenții acestei instituții cu arta și cultura românească, iar pe iubitorii de teatru din capitala Rusiei cu cele mai frumoase piese românești, unele dintre ele interzise la Chișinău.

În anul 1989 a revenit la Chișinău și a fost ales deputat în primul Parlament al Republicii Moldova (1990‑1994). Ulterior, în perioada 6 iunie 1990 - 5 aprilie 1994, a activat ca ministru al culturii și cultelor din Republica Moldova, afirmân­du‑se ca fiind un apostol al românismului, împreună cu alți buni români: poetul Grigore Vieru, Leonida Lari, soții Doina şi Ion Aldea Teodorovici etc., trecuți la Domnul, dar și alții care sunt prezenți la acest eveniment, dl Mircea Druc, fost prim‑ministru al Republicii Moldova în acea perioadă, dl Nicolae Matcaș, fost ministru al educației, promovând valorile culturii și spiritualității române în stânga Prutului.

În calitate de ministru al culturii și cultelor a avut un rol important în Republica Moldova la afirmarea identității naționale prin cultură și spiritualitate, prin readucerea din parc a statuii domnitorului Ştefan cel Mare și Sfânt la locul ei inițial, prin organizarea Podurilor de flori, prin inaugurarea Casei Memoriale „Alexei Mateevici“ la Zaim, prin reorganizarea și redenumirea unor instituții cu nume ale poeților și scriitorilor români și basarabeni, prin înființarea Teatrului Național „Mihai Eminescu“, dar și prin formarea regizorilor basarabeni la teatrele din România, pentru a învăța limba română literară ș.a.

După încheierea carierei politice a activat în calitate de vicepreședinte al Fundației Culturale Române din București (1995‑2005), promovând diferite proiecte culturale în România şi în Republica Moldova.

În toată viața sa a iubit Biserica și neamul și a fost pătruns de dorința înfăptuirii unității națio­nale și bisericești și a afirmării identității românești prin slujirea la Altarul străbun, fiind mâhnit că acest fapt nu s‑a putut realiza nici după 26 de ani de reînviere a spiritualității româ­nești în Basarabia.

Pentru activitatea deosebită și contribuția adusă la dezvoltarea artei teatrale, în calitate de actor şi regizor, pentru promovarea culturii naţionale peste hotare și a valorilor spiritua­lității românești a fost distins cu titlurile de Maestru emerit în arte al Rusiei (1981), Artist al poporului din R.S.S. Moldovenească (1989), Doctor Honoris Causa al Academiei de Științe a Republicii Moldova (în martie 2009), Laureat al Premiului Na­țio­nal al Republicii Moldova, acordându‑i‑se Ordinul Republicii (2011), Cetățean de onoare al municipiului Chișinău (2014), Doctor Honoris Causa al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemițeanu“din Chișinău (2015).

După o viață îndelungată închinată slujirii aproapelui și culturii naționale, la vârsta de 81 de ani, în urma unei suferințe pe care a dus‑o cu demnitate, domnul Ion Ungureanu a trecut la Domnul în ziua de sâmbătă, 28 ianuarie 2017.

În aceste momente de întristare, ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos, Cel înviat din morți, să primească sufletul domnului Ion Ungureanu în ceata aleșilor Săi, în lumina, pacea şi iubirea Preasfintei Treimi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit.

Veșnica lui pomenire din neam în neam!

Cu părintești binecuvântări și condoleanțe pentru familia îndoliată,

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Mesaj de condoleanțe adresat la trecerea din această viaţă a domnului Ion Ungureanu, fost ministru al culturii și cultelor din Republica Moldova (1990‑1994) și deputat în primul Parlament (1990‑1994), luni, 30 ianuarie 2017.