Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Vatră de credinţă şi istorie la Tilişca

Vatră de credinţă şi istorie la Tilişca

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Ștefan Mărculeţ - 02 Octombrie 2011

Între localităţile din Mărginimea Sibiului în care sunt conservate monumentele de istorie şi arhitectură, dar şi tradiţiile româneşti se numără şi Tilişca. Biserica veche cu hramul "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil" este inima comunităţii şi locul unde se păstrează vechi mărturii din istoria localităţii româneşti.

Vechiul lăcaş de închinare din Tilişca a fost zidit la 1782, pe temelia unei biserici de lemn, despre care nu se ştiu prea multe. În 1937, la biserica din Tilişca a fost adăugat un pridvor, s-a mutat cafasul şi s-a făcut o nouă intrare spre turn. Pictura bisericii a fost realizată la 1793, iar în 2009 a fost restaurată şi a recăpătat frumuseţea originală, după mai multe încercări eşuate de-a lungul timpului de a începe o astfel de lucrare dificilă pentru restauratori. Tot în 1937, un pictor cu numele Moldovan a realizat o nouă pictură în tehnica "tempera" peste cea originală şi s-a refăcut şi catapeteasma. Anii care au trecut apoi au afectat pictura realizată în 1937, aceasta fiind afumată de la lumânări.

"În 1982, imediat după ce am fost instalat preot paroh, s-a încercat o spălare a picturii, fapt care a dus la descoperirea vechii picturi. În altar şi în câteva locuri a apărut pictura veche şi încercările de a o restaura au mers destul de greu, întrucât era foarte greu să obţinem aprobări. Abia în 2005 am obţinut aceste aprobări pentru restaurarea bisericii. Am refăcut acoperişul în 2006 şi apoi am iniţiat partea a doua de lucrări interioare", ne-a explicat preotul paroh, părintele Ioan Teşa.

Restaurarea picturii a fost făcută de profesorul Tudor Emanuel Popescu din Râmnicu Vâlcea. Lucrările de restaurare a picturii şi de renovare interioară au ridicat costurile la peste 250.000 de lei. Suma a fost oferită cu multă generozitate de un fiu al satului, Dumitru Iuga, fost patron al SC Iugesti SRL, dar care a trecut la cele veşnice în urmă cu doi ani, fără să vadă lucrările finalizate la biserica unde a donat suma amintită.

Reparaţiile exterioare au încununat eforturile de a reda strălucirea de altădată a bisericii vechi din Tilişca. Cele 23 de medalioane pictate la exterior în 1793 şi în 1820, prin donaţiile credincioşilor, au început să fie şi ele restaurate în mare parte. De asemenea, între vechea şcoală confesională şi biserică a fost construit un gard. Toate acestea au fost răsplătite în 2009, a treia zi de Crăciun, când Înalt Preasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, a resfinţit lăcaşul de cult şi a rezidit altarul, prin aşezarea de moaşte în Sfânta Masă.

Tradiţiile de la Tilişca

În comunitatea de la Tilişca se păstrează cu sfinţenie tradiţiile populare specifice Mărginimii Sibiului şi obiceiurile moştenite de la strămoşi, toate legate de biserica veche din sat. La Crăciun, ceata junilor şi colindele lor dau sărbătorii un farmec aparte. În a doua zi de Crăciun vin să colinde la biserică, iar la Bobotează, judele vine să mulţumească oamenilor adunaţi la biserică pentru primire şi pentru daruri. Pe 15 august, la praznicul "Adormirea Maicii Domnului", la poalele cetăţii dacice, unde s-au găsit monetăria statului dac şi obiecte vechi, se organizează în fiecare an sărbătoarea oierului. La eveniment participă toţi membrii comunităţii şi fii ai satului.

O altă tradiţie păstrată la Tilişca este legată de sărbătoarea Paştilor. În Postul Mare, în mijlocul bisericii se confecţionează un mormânt al Domnului împodobit cu crengi de brad şi se păstrează până în noaptea Învierii. Pe întreaga perioadă, un credincios rămâne în biserică pentru a-i primi pe cei care vin să se roage şi să cânte la mormânt.

"Astfel de preoţi am eu în Ardeal"

Pe 2 februarie, la praznicul "Întâmpinarea Domnului", şcoala învecinată cu biserica îşi sărbătoreşte hramul. Se oficiază la biserică un Parastas pentru dascăli şi elevii deosebiţi din Tilişca. O personalitate din Tilişca, de care comunitatea nu uită, este preotul Dumitru Miclăuş, fost tribun în oastea lui Avram Iancu şi de care toţi tilişcanii sunt mândri. "A fost prezent la Budapesta, la o adunare în casa fratelui mitropolitului Andrei Şaguna. Se spune că mitropolitul s-a lăudat cu preotul Dumitru Miclăuş, un om foarte înalt, prin cuvintele: "Astfel de preoţi am eu în Ardeal". A fost apoi întrebat marele mitropolit dacă toţi sunt atât de mari, iar Şaguna a răspuns: "Da, şi la propriu, şi la figurat, pentru că se împărtăşesc din potire de lemn şi au inimile de aur", ne-a mai spus părintele paroh. O altă personalitate din Tilişca este arhimandritul Dometie Trihenea, care a vieţuit la Muntele Athos.

Cetăţile din Tilişca

Turiştii care poposesc la Tilişca pot vizita şi cele două cetăţi din sat. Prima dintre ele, de origine dacică, a fost descoperită în perioada 1957-1958 pe Dealul Căţănaş, iar săpăturile arheologice au găsit trei faze de locuire, şi anume hallstatiannă, La Tene, înainte de fortificare şi după fortificare, conform siteu-lui de arheologie al Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu. Pe Dealul Cetate, în perioada 1963-1965, s-au descoperit ruinele unei cetăţi medievale din secolul al XIII-lea, abandonată la mijlocul secolului al XV-lea.