Volum monumental dedicat mozaicurilor Catedralei Naționale

Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei a găzduit astăzi, 9 decembrie, lansarea volumului „Icoane ale Împărăției Cerurilor: 40 de artiști despre mozaicul Catedralei Naționale”. Realizată în contextul Centenarului Patriarhiei Române și al sfințirii veșmân­tului pictural al Catedralei Națio­nale, cartea cuprinde interviurile realizate de criticul și istoricul de artă Luiza Barcan cu 40 de artiști iconari despre mozaicul impunătorului edificiu bisericesc.

Interviurile cuprinse în volumul apărut la Editura TRINITAS a Patriarhiei Române și lansat marți au fost difuzate de Radio TRINITAS în cadrul rubricii „Icoane ale Împărăției Cerurilor”, începând cu anul 2021. Lucrarea amplă este bogat ilustrată cu fotografii din timpul procesului de creație și din atelierul de lucru, dar și cu imagini ale mozaicurilor amplasate în Catedrala Națională. Proiectul editorial a fost realizat de Radio TRINITAS, în colaborare cu Editura TRINITAS și cu sprijinul pictorului Daniel Codrescu, al Agenției de știri BASILICA, al „Ziarului Lumina”, al Sectorului monumente și construcții bisericești al Patriarhiei Române și al Sectorului patrimoniu și pictură bisericească al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Evenimentul a fost moderat de Cătălina Dima, realizator de emisiuni culturale la Radio TRINITAS, iar primul invitat care a luat cuvântul a fost lect. dr. Ștefan Ionescu-Berechet, cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București și autorul prefeței acestei cărți. „Mozaicul bizantin este o tehnică extrem de prețioasă ce materializează slava dumnezeiască. Este o moștenire a Bizanțului preluată din lumea romană. Mozaicul nu este inventat de bizantini. El apare în lumea romană, înainte de zorii creș­ti­nismului, atât cel pavimentar, în primă fază, cât și cel parietal. Mozaicul va cunoaște anvergura și consacrarea desăvâr­șită în lumea bizantină, fiind o artă patronată dintru început de împă­rați. Primele vestigii ale mozaicului creștin se găsesc la Roma, în vechea capitală a Imperiului Roman, iar această artă se va dezvolta sub patronajul îm­pă­raților. Ctitorii ansamblurilor bizantine în mozaic vor fi fie împărați, fie înalți demnitari imperiali, ceea ce explică de ce, odată cu căderea Constantinopolului, tehnica mozaicului dispare. Nu mai există nici un ansamblu în mozaic realizat până în epoca modernă, în secolele al 19-lea - al 20-lea, în tot arealul ortodox. Sunt monumente emblematice, consemnate în prefață, care alcătuiesc o moștenire panortodoxă, moștenirea tezaurului de artă bizantină care aparține în egală măsură tuturor celorlalte popoare ortodoxe”, a spus lect. dr. Ștefan Ionescu-Berechet. 

Coordonatorul lucrărilor de mozaic de la Catedrala Națională, pictorul Daniel Codrescu, a vorbit despre transformarea personală pe care lucrul la veșmântul iconografic al Catedralei i-a adus-o, precum și membrilor echipei sale: „Această muncă de realizare a mozaicului a dus, în primul rând, la o maturizare, nu doar a mea, ci și a colegilor. Am încercat întotdeauna să le transmit nevoia de a parcurge împreună un drum la finalul căruia să devenim niște oameni mai buni, mai împliniți și mai maturi din toate punctele de vedere, dar și să înțelegem mai profund toate aceste taine ale lui Dumnezeu. Pe lângă procesul de creație care este specific icoanei, pe lângă relația cu lumea transcendentă și cu materia pe care trebuie să o pui în operă, toate aceste lucruri, în mozaic, sunt duse mai departe. Truda, răbdarea și migala cu care lucrezi în fiecare zi te ajută să intri într-o anumită stare și este ca o formă de asceză. Când lucrezi, reușești să te regăsești pe tine însuți”.

De asemenea, Luiza Barcan, autoarea interviurilor, și-a exprimat bucuria de a interacționa cu zeci de artiști și specialiști în cadrul emisiunilor radiofonice: „Sunt recunoscătoare celor care au făcut posibilă lansarea cărții în acest spațiu, aflându-ne între mozaicurile create de Daniel Codrescu la Palatul Patriarhiei. Am rămas cu o experiență extraordinar de frumoasă și de ziditoare în urma realizării interviurilor cu pictorii Catedralei și cu alți pictori care au susținut, prin gândul, cuvântul sau trăirea lor, pictarea acestui edificiu monumental. Am învățat foarte multe de la cei pe care i-am intervievat, iar lucrul acesta mi s-a părut cel mai frumos. Am fost emoționată ori de câte ori diferiți oameni îmi spuneau că ascultă interviurile de la Radio TRINITAS, că sunt minunate și că află lucruri pe care nu le cunoșteau, la rândul lor zidindu-se prin aceste interviuri. (...) A fost un privilegiu și faptul de a merge în atelier, de a fi acolo alături de artiștii care lucrează și în momentul de față. Întâlnirea cu ei a fost deosebită. Am văzut și eu cum se face mozaicul și am rămas fascinată de această muncă atât de frumoasă, laborioasă și complicată, care solicită atât de mult din partea artistului, fiindcă este artă sacră de cea mai pură sorginte bizantină. În ceea ce privește munca de radio și de televiziune, se întâmplă că ceea ce facem noi este foarte efemer: emisiunile noastre vin și pleacă, pierzându-se în eter. Prilejul de a fixa în scris o astfel de experiență este cu totul special. Rar se întâmplă ca interviuri sau conversații difuzate pe posturi de radio sau de televiziune să-și afle locul într-un volum și, în felul acesta, să rămână. Sunt foarte bucuroasă și pentru că 40 de artiști iconari rămân în acest volum cu numele, gândurile, trăirile și mărturia lor”.