Ziua Culturii Naţionale sărbătorită la Ateneul Român

Academia Română a organizat miercuri, 15 ianuarie 2020, în Sala Mare a Ateneului Român, sesiunea festivă „Sincroniile europene ale culturii române”, dedicată Zilei Culturii Naționale, aflată la a 10-a ediție. La eveniment au participat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, Monica Cristina Anisie, ministrul educației și cercetării, Bogdan Gheorghiu, ministrul culturii, Sergiu Nistor, consilier prezidenţial, precum şi oficialităţi ale statului, academicieni, oameni de cultură din ţară şi din străinătate, studenţi şi elevi. Manifestarea a fost moderată de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române. În cadrul sesiunii festive, Patriarhul României a adresat mesajul intitulat „Biserica promovează cultura dărniciei sau a generozităţii în viaţa poporului român”.

În debutul sesiunii festive, acad. Ioan-Aurel Pop a vorbit despre semnificaţia Zilei Culturii Naţionale, sărbătorită în fiecare an la 15 ianuarie, ziua de naştere a poetului naţional Mihai Eminescu. Acesta a scos în evidenţă importanţa influenţei franceze din Principatele Dunărene şi apoi din România, influenţă şi model ce au condus la o apropiere eficientă a românilor de Occident. „Crezul savanţilor români iluminişti era unul simplu: prin cultură la libertate, iar cultura nu o puteau asigura decât educaţia, şcoala făcută în chip foarte serios, şi fireşte munca, fiindcă fără muncă nu se poate face nimic trainic. De la iluminism încoace, toate curentele cultural-europene au avut formele lor specifice de manifestare în Ţările Române şi apoi în România. Cea mai intensă şi mai eficientă apropiere a românilor de Occident, adică de vechile lor rădăcini - cum se spunea în ideologia naţională a vremii - s-a produs în secolul al 19-lea, graţie influenţei franceze din Principatele Dunărene şi apoi din România. Generaţii întregi de tineri, mai ales fii de boieri, de orăşeni înstăriţi şi de intelectuali, au studiat în Franţa sau în alte ţări francofone, de unde s-au întors cu serioase cunoştinţe în varii domenii, dar mai ales cu limba lui Voltaire, pe care au continuat să o vorbească şi să o răspândească. Limba franceză a fost la noi nu numai vectorul unei înalte civilizaţii şi al unei mari culturi, devenită clasică pentru noi - în sens de model, ci şi simbolul lumii occidentale de care anumite curente, tendinţe şi forţe, cu precădere comunismul, încercau să-i izoleze pe români. De mare importanţă pentru noi a fost şi modelul german şi germanofon, preluat iniţial de ardeleni, dar nu numai de ei (...). Studiul în contra-direcţiei de azi în cultura română demonstrează ce ar putea să însemne cultura română dacă ar fi înscrisă în context european de dezvoltare şi dacă ar avea o anumită rigoare de extracţie germană”, a reliefat acad. Ioan-Aurel Pop. 

În continuare, Sergiu Nistor, consilier prezidenţial - Departamentul Cultură, Culte şi Centenar, a prezentat mesajul președintelui României, Klaus Iohannis: „Felicit Academia Română pentru tradiția frumoasă pe care a instituit-o și o patronează. Aflată fericit între sărbătorile unirii românilor de la 1 decembrie și 24 ianuarie, 15 ianuarie celebrează creația eminesciană, cheia de boltă a identității noastre naționale. Ziua de naștere a poetului național ne reunește în jurul limbii și literaturii române, ne dă oportunitatea de a ne cinsti artiștii, dar și ocazia de a reflecta asupra destinului culturii și patrimoniului nostru național. Ziua Culturii Naționale ne-a oferit, de fiecare dată, un valoros moment de consens și de coeziune în jurul valorilor fundamentale ale spiritualității socie­tății româ­nești, un prilej de bucurie pentru recu­noaș­terea lor universală și de spe­ranță în destinul lor european. Pentru această prețioasă moștenire, îi suntem recunoscători lui Mihai Eminescu și culturii căreia el îi este luceafăr de 170 de ani!”.

Antonel Tănase, secretar general al Guvernului României, a transmis mesajul lui Ludovic Orban, premierul României. „Cultura este cea care a stat mereu în avangarda luptei pentru libertatea spiritului, a inspirat valorile, a lărgit orizontul omului de a înțelege și depăși bariere ridicate de temeri sau preju­decăți. Este singura mărturie de identitate pe care nimeni nu o poate pierde și singurul avut tangibil de care un om nu poate sărăci. Prin sistemul de credințe și valori, prin conservarea și perpetuarea elementelor comune, cultura a adus trăinicie națiunii române și a făcut posibile acte politice și sociale majore. România de astăzi, cu idealurile și valorile sale, cunoscută drept o voce distinctă în lume, este un rod incontestabil al culturii”, se arată în mesajul transmis de Antonel Tănase.

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat mesajul intitulat „Biserica promovează cultura dărniciei sau a generozităţii în viaţa poporului român”. 

Monica Cristina Anisie, ministrul educației și cercetării, a subliniat faptul că România modernă se realizează prin cultură şi educaţie, cele două fiind într-o relaţie circulară. „O cercetare recentă ne arată că educaţia şi cultura sunt puternic interconectate, însă cultura, într-un sens mai larg, nu este o parte din procesul de educaţie, ci este educaţia în sine. Educaţia şi cultura se influenţează reciproc şi simultan.” 

Bogdan Gheorghiu, ministrul culturii, a subliniat că Ziua Culturii Naţionale reprezintă un moment de reflecţie şi de dialog „pentru a sublinia impactul pe care cultura şi artele creative îl au în viaţa de zi cu zi a românilor şi a României”. 

Mitul creatorului naţional

A luat apoi cuvântul acad. Eugen Simion, președintele Secției de filologie și literatură a Academiei Române, care a susţinut prelegerea intitulată „Naționali cu fața spre universalitate”: „Este o zi de dialog, în care discutăm noi între noi, cei care facem cultură, este o zi în care cu o anumită detaşare, cu o anumită obiectivitate şi cu o anumită putere sporită de înţelegere trebuie să vedem care este starea culturii noastre, ce se întâmplă cu această cultură într-un moment foarte important al istoriei omenirii, pentru că suntem în plin proces de globalizare. Francezii care sunt niţel mai suspicioşi decât noi evită să folosească cuvântul globalizare, ei spun mondializare. Dar dacă ne gândim la acelaşi lucru, atunci sigur trebuie să ne gândim care va fi statutul limbii noastre şi al culturilor naţionale în viitor, în postmodernitate”. Despre Mihai Eminescu, acad. Eugen Simion a spus că „viaţa şi poezia lui au devenit într-adevăr un mit. Ele fuzionează şi se completează reciproc într-un mit: mitul creatorului naţional”. 

Apoi, acad. Nicolae Breban, directorul revistei „Contemporanul. Ideea europeană”, a prezentat comunicarea intitulată „Existența prin cultură”, în care a legat conceptul de cultură de cel de identitate şi ambele de cel de limbă, iar acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședin­te al Academiei Române, a susţinut prelegerea intitulată: „Despre o sincronie eu­ropeană a vechii culturi româ­nești”, în care a scos în evidenţă faptul că sincroniile directe între cultura română şi cultura europeană trebuie afirmate fără rezerve în zilele noastre. 

Acad. Răzvan Theodorescu a făcut referire la momentul în care noi începeam să fim moderni, moment pe care cercetătorii îl aşază astăzi în sincronie cu modernitatea europeană „şi nu aşa cum se învăţa cu decenii în urmă, un Ev Mediu care ţinea până la Tudor Vladimirescu sau dacă se poate până la 1848”. 

Manifestarea s-a încheiat cu un moment eminescian susținut de actorul Dorel Vișan. 

În foaierul Ateneului Român a fost organizată expoziția fotodocumentară „Eminescu 170”, realizată de Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române, și au fost prezentate trei colecții de carte ale Academiei Române: „Civilizația românească”, „Basarabica” și „Izvoare privind istoria românilor” - Seria „Hurmuzaki”.