Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Academia Română propune un set de măsuri pentru stabilizarea școlii românești

Academia Română propune un set de măsuri pentru stabilizarea școlii românești

Galerie foto (1) Educaţie și Cultură
Un articol de: Elena Gabriela Zamora - 13 Dec, 2019

Simplificarea programelor şcolare „în mod categoric“ la toate materiile, elaborarea unor manuale cu „forme coerente“ şi care să nu se schimbe „an de an“, cultivarea memoriei în şcoală şi a cultului muncii, însuşirea temeinică a matematicii, fizicii, chimiei, istoriei, geografiei, biologiei şi a limbilor şi literaturilor se numără printre condiţiile necesare propuse de Academia Română (AR), după rezultatele testelor PISA date, recent, publicităţii.

Procentajul ridicat al ele­vilor români afectaţi de analfabe­ti­s­mul funcţional, situație reflectată de rezultatele testelor PISA, precum şi îngrijorarea produsă de analfabetismul primar (cauzat de neputinţa şcolarizării tuturor copiilor de vârstă şcolară) şi de abandonul şcolar, determină Academia Română să propună „un set de măsuri, reieşite din experienţa celui mai înalt for de consacrare a valorilor intelectuale şi de cercetare din România“, se arată într-un comunicat de presă al Prezidiului AR, semnat de membrii Biroului Prezidiului AR: Ioan-Aurel Pop, preşedinte, Bogdan Simionescu, Victor Spinei, Răzvan Theodorescu, Victor Voicu - vicepreşedinţi; Ioan Dumitrache, secretar general.

„Până la adoptarea unei noi legi a educaţiei naţionale, menită să fie stabilă şi să cuprindă mai mult principii decât date concrete (acestea trebuie să fie detaliate în statute şi regulamente), este nevoie de un set de măsuri care să stabilizeze şcoala românească şi să-i confere perspective bune de dezvoltare, fără a ceda în faţa unor presiuni conjuncturale, derivate dintr-o percepţie pripită asupra schimbărilor din societatea contempo­rană şi lipsită de o analiză profundă şi riguroasă“, se precizează în același document.

Academia, care se declară „gata să colaboreze cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru găsirea celor mai bune soluţii aplicabile şcolii româ­neşti“, consideră că „presiunea ne­justi­ficată de a introduce noi discipline şcolare trebuie să fie oprită prin crearea, în cadrul materiilor existente, a noi conţinuturi care să răspundă dinamicii societăţii contemporane“. Astfel, „protecţia mediului, combaterea poluării se pot studia la geografie, educaţia financiară şi bancară la ştiinţe sociale şi la istorie (în liceu), educaţia civică şi constitu­ţio­nalismul la istorie, nutriţia sănă­toasă, educaţia igienică şi educaţia sexuală la biologie, circulaţia pe drumurile publice la dirigenţie etc. Practic, nu există discipline şcolare actuale în cadrul cărora să nu se plieze temele stringente pentru actualitate“, susţin membrii Prezidiului Academiei Române.

„Presiunea prin care se cere eliminarea sau reducerea drastică a teoriei în favoarea susţinerii deprinderilor practice are, de asemenea, un grad mare de periculozitate“, subliniază aceeași sursă, arătând că „ştiinţele fundamentale şi cele ale naturii trebuie să fie studiate în continuare, începând cu bazele lor teoretice“. Și „presiunea prin care se cere reducerea numărului de ore de la disciplinele umaniste şi de ştiinţe sociale este lipsită de realism şi de previziune pentru viitor“, susțin academicienii.

„Digitizarea devine tot mai mult o metodă universală de viaţă şi un mod de a acţiona în toate domeniile, dar omul modern nu poate trăi şi acţiona în viaţă fără cunoştinţe ­lingvistice, istorice, geografice, ­etnografice, filosofice, etice etc., ­dimensiunea istorică a existenţei noastre individuale şi de grup ­rămânând esenţială“, potrivit aceluiași comunicat. Academia Română consideră necesare cunoaşterea aprofundată a limbii şi literaturii române; studierea temeinică a gramaticii, inclusiv în anii de liceu, la toate profilurile, în maniere adaptate şi specifice; exer­ciţiul insistent al lecturii, deopotrivă din cărţi tipărite sau pe suport digital; cultivarea literaturii române în manieră diacronică, pe curente şi mişcări literare, din Evul Mediu până astăzi; cultivarea serioasă a limbilor străine şi a literaturii universale; debarasarea de ideea reducerii orelor de istorie cu scopul asigurării educa­ţiei globale şi pregătirea viitorilor cetăţeni europeni, calificată drept „absurdă“, şi cultivarea „educaţiei prin istorie“, care „înseamnă educaţie pentru viaţă“ şi „conferă cultură generală solidă, care ne ajută, în călătoriile tot mai dese pe care le facem, să înţelegem de ce Notre-Da­me este o biserică gotică, de ce Constantinopolul se cheamă azi Istanbul sau cum de Praga se cheamă Oraşul de Aur“. „Acelaşi rol îl are şi geografia ca disciplină şcolară, pentru că ne ajută să ne plasăm în spaţiu, să nu confundăm meridianele cu paralelele şi să ştim ce deosebire este între Ecuator şi Ecuador“, iar „limba latină, studiată cel puţin un an, de preferat în clasa a VIII-a, are un dublu rol: mai întâi ne ajută să înţelegem latinitatea căreia îi aparţinem“ şi, în al doilea rând, „gramatica latinei, ca şi gramatica românească, discipli­nează mintea elevilor, aduce rigoare şi logică în exprimare“.

Potrivit sursei citate, „şcoala are de secole întregi filosofia ei şi aceasta nu poate fi eludată de dragul moder­nizării sau al simplificării vieţii“ şi „nu trebuie redusă la o instituţie de prestări de servicii care livrează ocu­panţi de locuri de muncă robotizaţi, limitaţi. Şcoala trebuie să-i dea absolventului sentimentul că viaţa sa are un sens, o motivaţie culturală, care se concretizează într-o armonie a identităţii personale şi a celei naţionale, cu apartenenţă la cultura europeană şi la cea planetară. Şi, din această perspectivă, studierea limbii şi literaturii române, a limbilor străine, a limbii şi culturii latine, a istoriei, geografiei etc., devine extrem de importantă pentru viitor. De asemenea, schimbările dese şi mă­runte din cadrul sistemului de edu­caţie din România nu fac decât să creeze dezorientare, instabilitate şi să conducă la o pregătire precară, superficială şi nepotrivită exigenţelor lumii contemporane“, se afirmă în același comunicat.

Citeşte mai multe despre:   PISA  -   Academia Romana