La jubileul de 150 de ani de la fondarea Academiei Române, Patriarhia Română a editat o monografie-album a clericilor Bisericii Ortodoxe Române care au fost membri ai celui mai înalt for de excelenţă
160 de ani de la înființarea Academiei Române
Academia Română a sărbătorit astăzi, 6 aprilie 2026, în sesiune festivă, împlinirea a 160 de ani de la fondare. Evenimentul s‑a desfășurat în Aula Academiei Române, reunind academicieni, profesori universitari, oameni de cultură și numeroși studenți. La eveniment a participat și Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop‑vicar patriarhal, delegatul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
În cadrul manifestării au fost rostite alocuțiuni care au evidențiat contribuția esențială a Academiei Române la promovarea culturii, științei și identității naționale de‑a lungul celor 160 de ani de existență. Totodată, au fost subliniate responsabilitățile actuale ale forului academic în contextul provocărilor contemporane.
În deschiderea evenimentului, acad. Ioan‑Aurel Pop, președintele Academiei Române, a evidențiat reperele definitorii ale evoluției înaltului for de cultură și știință de‑a lungul celor 160 de ani de existență. „Suntem într‑o zi specială, nu numai pentru că sărbătorim Ziua Academiei Române, așa cum se întâmplă în fiecare an la începutul lunii aprilie, ci și pentru că marcăm un moment aniversar rotund: 160 de ani de la întemeierea acestei venerabile instituții. Academia Română a fost pregătită încă din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, când s‑a conturat ideea unei societăți savante, erudite, menite să‑i reprezinte pe toți românii și să contribuie la întărirea identității românești prin limbă, literatură și istorie. În Țara Românească, Petru Cercel (1583‑1585) a inițiat organizarea unei academii la Târgoviște, invitând la Curtea Domnească oameni de cultură români, dar și greci, italieni și francezi. În Moldova, unde tradiția era chiar mai veche decât la București, au existat instituții de învățământ de prestigiu, precum Școala Latină de la Cotnari (1562‑1563), Academia Vasiliană (1634) și Academia Domnească din Iași (1707), în vremea domnitorului Dimitrie Cantemir. Academia Mihăileană, întemeiată în 1835, se leagă de numele lui Mihail Kogălniceanu, cel care avea să devină ulterior președinte al Academiei Române. În 1843, el afirma: «Pentru mine, patria este toată acea întindere de pământ unde se vorbește românește». Academia Română s‑a înființat cu dificultate, dar prin contribuția savanților, scriitorilor, profesorilor și cercetătorilor din toate cele trei țări românești, reușind să devină un far al culturii românești. Încă de la întemeiere, instituția a desfășurat o amplă operă de educare a poporului în spirit național. Principalele mijloace au fost limba română, literatura română, istoria națională, etnografia și folclorul, însă toate științele au fost puse în slujba idealului național”, a spus președintele Academiei Române.
În continuare, acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, a susținut o alocuțiune în care a evidențiat legăturile istorice și spirituale dintre cele două instituții, subliniind vocația reîntregirii și a unității culturale manifestată de academiile românești de pe ambele maluri ale Prutului. „Sunt momente în viața unei instituții când aniversarea încetează a mai fi doar un act de comemorare și devine un prilej de reflecție asupra sensului său istoric și asupra responsabilității față de viitor. Astăzi, la 160 de ani de la fondarea Academiei Române, ne aflăm într‑un asemenea moment. În anul 1866, întemeietorii Academiei au avut o viziune care depășea granițele epocii lor. Ei nu au creat doar un for al științei și culturii, ci au pus temelia unei instituții spirituale a românilor. Într‑un context istoric fragmentat, Academia Română a devenit spațiul în care limba, cultura și conștiința identitară s‑au regăsit și s‑au consolidat. Putem afirma că Academia Română a anticipat unitatea politică prin unitatea culturală. Înainte de 1918, România exista deja în plan spiritual: în paginile cărților, în lucrările savanților, în conștiința elitelor, sub cupola Academiei. Este semnificativ faptul că, în această construcție a unității, Basarabia nu a fost niciodată absentă; dimpotrivă, încă de la început, reprezentanți ai acestui spațiu au contribuit la definirea și afirmarea culturii române. Spiritul românesc nu poate fi limitat de frontiere politice, iar această realitate nu este doar una istorică, ci și o lecție a forței culturii de a uni acolo unde istoria a separat. Academia Română nu a fost doar martorul istoriei, ci unul dintre arhitecții ei spirituali, iar astăzi este chemată să fie și un arhitect al viitorului. În spiritul lui Mihai Eminescu, putem afirma că unitatea nu mai este doar un ideal, ci și un proces în desfășurare, pe care îl construim împreună, cu responsabilitate, luciditate și încredere.”
Manifestarea a continuat cu acordarea Medaliei „Dimitrie Cantemir” Academiei Române, cu prilejul împlinirii a 160 de ani, de către acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei. Totodată, acad. Ioan‑Aurel Pop, președintele Academiei Române, a primit din partea președintelui Academiei de Științe a Moldovei Placheta „Excelență în cercetare” pentru contribuția remarcabilă la dezvoltarea științei și culturii românești.
Radu Marinescu, ministrul justiției, a subliniat importanța respectării valorilor statului de drept și a rolului fundamental al justiției în consolidarea unei societăți democratice, evidențiind totodată contribuția mediului academic la formarea unei conștiințe juridice solide.
Academicienii Nicolae‑Victor Zamfir și Marius Andruh au vorbit despre realizările științifice și promovarea culturii și artei. Acad. Ioan Dumitrache a prezentat programul „Academia Română în dialog cu tinerii”, iar dr. Emanuel Petac, coordonatorul Cabinetului de Numismatică al Bibliotecii Academiei Române, a încheiat seria cu o prezentare a patrimoniului numismatic al Academiei din perspectivă istorică și identitară.
Manifestarea s‑a încheiat cu lansarea festivă a poștalului „Academia Română, 160 de ani”, prezentat de Gabriel Bulumac, director general al Romfilatelia. De asemenea, participanții au vizionat filmul documentar „Academia Română - 160 de ani de la fondare”.
Cu prilejul acestei aniversări, Biblioteca Academiei Române a vernisat, în Sala „Theodor Pallady”, expoziția „Academia Română la 160 de ani”, eveniment la care au participat conducerea și membrii Academiei Române.


