Laurent Schwarz, un băiat german de doar 3 ani din Neubeuern, Bavaria, care pictează forme abstracte şi colorate folosind pensule, rulouri sau direct degetele înmuiate în vopsea, face de câteva luni senzație pe In
Alex Ştefănescu despre frumuseţea omului citit
De câţiva ani se încearcă, prin diverse proiecte, să fie convinşi tinerii să citească literatură. Întoarcerea spre carte - dincolo de ceea ce cere programa şcolară -, cultivarea iubirii de lectură, a răbdării de a savura un roman, mai ales în această epocă a consumului frugal de informaţie via internet, este, în opinia multor oameni de cultură, esenţială pentru dezvoltarea tinerilor.
Orice îndemn la a citi este bine-venit, dar atunci când acest îndemn vine de la criticul şi scriitorul Alex Ştefănescu, lucrurile capătă aromă de masterchef în comparaţie cu fast-foodul unor simple campanii. Pe 22 martie, la Sala Atelier a Teatrului Naţional din Bucureşti, în cadrul programului „Conferinţele Teatrului Naţional”, Alex Ştefănescu va vorbi pe marginea şi în profunzimea ideii enunţate de el, „oamenii care citesc sunt frumoşi”. „Mi se adresează de multe ori întrebarea: cine mai are nevoie azi de literatură? Iată răspunsul meu: toţi avem nevoie de literatură, dar nu ştim că avem nevoie. Cu sute de ani în urmă, marinarii care călătoreau pe mări şi oceane vreme îndelungată se îmbolnăveau de o boală misterioasă: le apăreau pete pe faţă şi pe picioare, le sângerau gingiile, deveneau hidoşi. Nimeni nu cunoştea cauza. După mult timp avea să se afle că boala - numită scorbut - era provocată de absenţa vitaminei C din alimentaţia marinarilor (care, prin forţa împrejurărilor, mâncau pesmeţi, pastramă, dar nu şi fructe şi legume proaspete). Într-o situaţie asemănătoare ne aflăm noi. Ne facem tot mai urâţi şi nu înţelegem de ce. Oamenii care citesc sunt frumoşi. Lectura nu schimbă, bineînţeles, plastica feţei. Designul fizionomiei rămâne mereu acelaşi pe care îl avem din naştere. Dar chipul unui om cultivat iradiază nobleţe, se înconjoară de un fel de aureolă uşor de recunoscut”, spune Alex Ştefănescu.
Această conferinţă-eveniment se înscrie perfect în tematica şi vibraţia cărţii „Mesaj către tineri. Redescoperiţi literatura”, apărută la Editura Curtea Veche, carte pe care Alex Ştefănescu a lansat-o anul trecut.
Fiind dincolo de ambiţiile auctoriale proprii începuturilor scriiturii, având perspectiva experienţei de zeci de ani în câmpul literaturii şi adâncimea perceptivă a degustătorului, Alex Ştefănescu nu doar invită tineretul la lectură, ci aproape îl obligă, cu subtilitatea bunicului blajin care prin povestiri cu greutate mitică scoate din nepot eroul, cuceritorul, curiosul curajos, gata s-o pornească la lupta cu balaurul vieţii.
Alex Ştefănescu s-a născut la Lugoj, în anul 1947, a urmat Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti, absolvind în 1970. Peste 5.000 de articole de critică literară a scris până în prezent, dar şi proză, teorie literară, teatru.
A scris piesa de teatru „Melania şi ceilalţi” jucată la Teatrul „Fantasio” din Constanţa în 1992 (cu titlul „Love story în lift”) în regia lui Constantin Dinischiotu şi la Teatrul de Stat din Arad în 1994, în regia lui Sabin Popescu.
A scris scenariul serialului de teatru TV în 12 episoade „Căsătorie imposibilă” (în regia lui Silviu Jicman, difuzat în 2000). Din anul 1990 a fost redactor al revistei „România literară”, iar între anii 1995-2000 a fost redactor-şef. Prolificul om de cultură nu a putut sta departe de televiziune, realizând pentru Realitatea TV emisiunea „Un metru cub de cultură”, premiată de APTR în anul 2004 la secţiunea Talk-show. Tot în domeniul televiziunii a mai realizat pentru TVR Cultural, săptămânal, în perioada 2007-2009, emisiunea „Istoria literaturii române contemporane povestită de Alex Ştefănescu” (Premiul APTR pentru emisiuni culturale pe 2008) şi, începând din 2009, săptămânal, emisiunea „Tichia de mărgăritar”. Apoi, din 2011, tot pentru TVR Cultural, emisiunea „Iluminatul public”.