La Biblioteca Academiei Române a avut loc, zilele acestea, lansarea ultimei ediții în limba română a volumului „Cartea neagră a comunismului. Crime, teroare, represiune”, coordonat de istoricul francez
„Aman în vizită la Aman“
Muzeul Theodor Aman din componența Muzeului Municipiului București prezintă expoziția tematică „Aman în vizită la Aman”, în cadrul căreia sunt expuse şi tablouri care nu au mai fost prezente până acum într-o expoziţie, cel puţin în ultimele decenii, astfel fiind necunoscute publicului contemporan.
Ineditul acestei expoziţii constă în faptul că lucrările aparţin colecției Pinacotecii Muzeului Municipiului București şi nu fac parte din patrimoniul Muzeului Theodor Aman. În urma unui lung şi dificil proces de restaurare, lucrări revenite la viaţă vor putea fi admirate chiar în locul unde au fost realizate - atelierul lui Theodor Aman.
Curatorul expoziției, muzeograful Greta Șuteu, afirmă că „vizitatorii lui Aman sunt chiar creațiile lui, care revin pentru scurtă vreme în atelierul în care au fost plămădite și așteaptă cu infinită emoție întâlnirea cu iubitorii creatorului lor.
Lucrările, care fac o scurtă vizită în reşedinţa familiei Aman, sunt acoperitoare pentru toate etapele de creaţie ale pictorului, precum şi pentru multe din genurile pe care le abordează. Cea mai timpurie pare să fie uciderea lui Grigore Ghica al III-lea, nedatată, pe care criticul și istoricul de artă Radu Bogdan o presupune a fi prima compoziţie istorică pictată de Aman în ulei. Datează, probabil, din anii de început ai studiilor pariziene (1850-1858) şi, în ciuda unor inabilităţi, anunţă portretistul de expresie şi coloristul rafinat de mai târziu, dar și evocatorul unor momente istorice majore și creatorul multor eroi naționali, ceea ce va determina pentru multă vreme în mentalul colectiv asocierea lui Theodor Aman cu genul istoric. Alt gen reprezentat în această selecţie este natura moartă, care, deşi abordată de Aman mai târziu, trece prin mai multe etape conceptuale”.
Piesa centrală a expoziției este portretul Pepicăi Aman, în care este reprezentată mama artistului. Realizat în 1880, la 12 ani de la dispariţia acesteia, tabloul este omagiul suprem al fiului, care îi perpetuează memoria printr-un excepţional portret de expresie, construit în lipsa modelului prin reconstituirea în imagine a amintirilor, a iubirii, recunoştinţei, preţuirii fără margini şi a dorului profund. Atenţia şi minuţiozitatea cu care a fost lucrat fac din acest portret o indiscutabilă capodoperă şi îl poziţionează pe Theodor Aman în galeria marilor maeştri portretişti europeni.
Lucrările expuse la muzeul din strada C.A. Rosetti nr. 8 pot fi admirate până în luna mai 2024. Programul de vizitare este de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 18:00. (A. D.)