Grupurile „Plugușorul cu felinar” de la Tătăruși, Ansamblul folcloric „Ciureana” şi copiii de la Palatul Copiilor Iași vor vesti, mâine, 21 decembrie, pe scena amfiteatrului Muzeului „Ion Creangă”
Au trecut 97 de ani de la înființarea Ateneului din Iași
Gala „Unire prin cultură”, în cadrul căreia se sărbătoresc 97 de ani de la apariția Ateneului din Iași, adună laolaltă în această seară personalități culturale de marcă, printre care soprana Lăcrămioara Maria Hrubaru Roată, tenorul Andrei Fermeşanu sau baritonul Jean Kristoff Bouton, după cum anunță instituția pe site-ul propriu.
Publicul este aşteptat, așadar, la acest eveniment cultural de la ora 19:00, în Sala Mare de spectacole ce poartă numele marelui actor Radu Beligan. Cu această ocazie, pe scena Ateneului ieșean vor urca soprana Lăcrămioara Maria Hrubaru Roată, solistă a Operei Naţionale Române Iaşi, câştigătoare a premiului „Cel mai bun debut feminin” la Gala Premiilor Operelor Naţionale, mezzosoprana Maria Jinga, solistă a Operei Naţionale Bucureşti, care a cucerit scenele din Italia, Franţa, Anglia, Elveţia, Grecia, Ungaria și Danemarca. Ea a primit premiul pentru cea mai bună solistă lirică, la Gala Premiilor Operelor Naţionale, ediţia a IV-a.
Vor mai evolua, de asemenea, în fața publicului tenorul Andrei Fermeşanu, solist al Operei Naţionale Române Iaşi din anul 2012, baritonul Jean Kristoff Bouton, unul dintre cei mai apreciaţi solişti ai Operei Naţionale Române din Iaşi, care evoluează și pe scenele internaţionale, precum la operele din Nisa şi Toulon. Maestrul dirijor, sub bagheta căruia vor evolua artiștii, este Ciprian Teodoraşcu, de la Opera Naţională Bucureşti. Artiștii vor fi acompaniați de „Liber Artis Orchestra”, alcătuită din 21 de tineri absolvenţi ai Universităţii de Arte „George Enescu” şi angajaţi ai Operei Naţionale Române Iaşi şi ai Filarmonicii Moldova Iaşi.
Artiştii şi-au propus să prezinte un alt tip de manifestare muzicală, în cadrul căreia interacţiunea cu publicul să fie o transformare a manierei clasice în care se desfăşoară reprezentaţiile artistice muzicale. Evenimentul se va bucura de prezenţa actorilor Ateneului din Iaşi, care vor prezenta momente dintre cele mai cunoscute și apreciate din spectacole ale Ateneului, eveniment ce va fi prezentat de Cătălin Sava, cunoscut muzicolog şi jurnalist cultural, a declarat Andrei Apreotesei, managerul instituției culturale.
Ateneul din Iași este situat în cartierul Tătărași, iar istoria lui s-a împletit cu nume importante ale culturii și vieții sociale, membrii fondatori ai Societății Ateneul Popular fiind: Constantin N. Ifrim, Victor Carpus, C. Simionescu, V. Mihăilescu, Leon Popovici, A.C. Cuza, Ion V. Ionescu, Mihai Geamănu, C. Leonte, Corneliu Șumuleanu, Gheorghe Mihăilescu, N. Negrescu, N. Ionescu-Râmniceanu, Gh. Neculau, Grigore Bejan, A. Vieru, Vladimir Mironescu, Ion Zamfirescu, I. Antoniu, I.P. Șincoca, Constantin Stamboliu, I. Constanțiu, Dumitru Carp.
Inaugurarea clădirii a avut loc pe 25 aprilie 1920. Ateneul a fost ridicat pe terenul unei fostei fabrici de ciorapi și a fost construit după planurile arhitectului V. Mironescu. Încă de atunci, scopul a fost realizarea unei clădiri care să adăpostească activitățile culturale desfășurate de Societatea „Ateneul Popular - teatru și cinematograf”, asociație creată în 1919.
Clădirea, cu numele de Ateneul Popular „Tătărași”, a fost realizată în stil românesc, fără ornamentații exterioare sau interioare. Era formată din trei corpuri legate între ele: corpul din față cu parter și un etaj, corpul din mijloc, care avea o sală de spectacole cu 600 de locuri, și ultimul corp, asemănător primului, cu două niveluri, care acoperea scena de spectacole. În Ateneu a mai fost creat un spațiu pentru o bibliotecă.
În anii cei mai buni ai Ateneului din Iași, personalități de mare prestigiu au contribuit la îmbogățirea culturală a românilor prin conferințele lor. Spre exemplu, Nicolae Iorga a făcut, în luna mai a anului 1922, conferința despre Solidaritatea creştină, subiect dezoltat în ideea unităţii permanente împotriva asupririi străine, pentru independenţă şi libertate naţională. Dr. C. I. Parhon a ţinut conferinţa intitulată „Curente şi idei în România”. Mihail Sadoveanu a povestit despre cronicarul Ion Neculce şi despre literatura populară. Prof. univ. ieşean Ion Borcea a expus auditoriului subiectul „Ştiinţa în legătură cu viaţa”, prof. univ. Papacostea a vorbit despre personalitatea lui Eminescu, N.A. Bogdan despre „Iaşul de odinioară”, Ion Simionescu despre „Pământul şi bogăţiile lui”, iar Ionel Teodoreanu a vorbit la comemorarea a 40 de ani de la moartea lui Vasile Alecsandri. Printre personalităţile care au conferenţiat la Ateneu s-au mai numărat: George Topârceanu, Simion Mehedinţi, Liviu Rebreanu, Dimitrie Gusti. Cutremurul din anul 1977 a avariat semnificativ clădirea, așa încât s-a impus întreruperea activităților culturale. Mult mai târziu, abia în anul 1998, s-au început lucrările la noul Ateneu, iar inaugurarea acestei clădiri a avut loc în anul 2002.