La Biblioteca Academiei Române a avut loc, zilele acestea, lansarea ultimei ediții în limba română a volumului „Cartea neagră a comunismului. Crime, teroare, represiune”, coordonat de istoricul francez
Basmul românesc în viziune artistică
Muzeul Naţional al Ţăranului Român (MNŢR) a deschis expoziția „Realitățile neferite din interpretarea artistică a basmului românesc”, realizată în parteneriat cu Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” și Colegiul Tehnic de Arhitectură „Ion N. Socolescu”. Basmul definește cultura populară, iar tematica acestui proiect artistic este interpretarea basmului românesc, plin de simboluri şi transmis din generație în generație.
Confruntarea dintre bine și rău, realul și fabulosul, imaginarul și fantasticul din narațiunea populară reprezintă sursele de inspirație ale tinerilor artiști, unii dintre ei elevi, care au ales să expună pe simezele MNȚR. Directorul muzeului, Virgil Nițulescu, susţine că nu trebuie să pierdem cultura populară, deoarece ea face parte din identitatea noastră de neam și constituie o sursă nesecată de inspirație.
Unul dintre coordonatorii proiectului, artista Sofia Ovejan, şi-a exprimat bucuria că „expoziția reușește să aducă laolaltă lucrări ale unor profesioniști, dar și ale unor novici într-ale artei, fără să se observe vreo diferență între lucrări. Expoziția îmbină armonios simbolurile arhaice, personajele de basm și nuanțele naive specifice spațiului rural românesc.
Deoarece la începutul perioadei medievale meseriile se transmiteau de la o generație la alta, prin breslele meșteșugărești, cei șapte artiști care au expus au devenit maeștri pentru șapte elevi de la liceele bucureștene de profil. Astfel, s-a creat legătura maestru- ucenic, întocmai ca în perioada breslelor, iar filonul românesc din artele plastice va fi transmis mai departe de la o generație către următoarea generație”.
Expoziţia, organizată în Sala Irina Nicolau a MNȚR, poate fi vizitată până în data de 6 februarie 2022, între orele 10:00 şi 18:00. (A. D.)