Ceramica utilitară de Schitu Stavnic (Iaşi) şi Tehnici tradiţionale de preparare a iaurtului şi funcţii culturale asociate acestuia au fost înscrise în Lista elementelor vii ale patrimoniului cultural imaterial
Branding identitar, „ţăranul smart”
Muzeul Satului Bănăţean (MSB) din Timişoara a anunţat că va înregistra la OSIM marca „ţăranul smart”, prin care vor fi promovate inteligenţa şi comportamentul ţăranului bănăţean la nivel european împotriva risipei, instituţia de cultură contribuind astfel la păstrarea valorilor tradiţionale şi la transmiterea acestora din generaţie în generaţie. „Vorbim despre un branding identitar, folosind mai multe tehnici de promovare culturală”, a precizat muzeograful MSB Timişoara, Borco Ilin, pentru Agerpres.
„Ţăranul bănăţean a ştiut întotdeauna să drămuiască fiecare lucru din gospodăria proprie, de la textilele uzate din care îşi ţesea covoare până la conservarea cărnii din porcul sacrificat de Ignat, pentru aproape întregul an viitor, care făcea din şpais (cămara de alimente) locul cel mai valoros al casei”, a detaliat Camelia Burghele, etnolog şi antropolog cultural al MSB Timişoara, potrivit aceleiaşi surse. În acest sens, ţăranul bănăţean tradiţional a devenit, în conceptul zilelor noastre, „ţăranul smart”, anti-risipă şi cu şpaisul bogat.
Camelia Burghele mai spune că, „spre deosebire de noi, urbanii de azi, ţăranul din satul tradiţional, care lucra fizic de dimineaţa până seara, nu avea vreme să dea rateuri şi nici să se piardă în tot felul de lucruri inutile. De aceea, ţăranul trebuia să fie smart, el experimenta tot felul de lucruri, inventa, reţinea şi perpetua ceea ce este bun din generaţie în generaţie, şi astfel se forma un soi de manual al ţăranului, un know-how, a şti a face totul aşa cum trebuie”.