Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Cultură Branding identitar, „ţăranul smart”

Branding identitar, „ţăranul smart”

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Cultură
Un articol de: Elena Gabriela Zamora - 22 Ianuarie 2025

Muzeul Satului Bănăţean (MSB) din Timişoara a anunţat că va înregistra la OSIM marca „ţăranul smart”, prin care vor fi promovate inteligenţa şi comportamentul ţăranului bănăţean la nivel european împotriva risipei, instituţia de cultură contribuind astfel la păstrarea valorilor tradiţionale şi la transmiterea acestora din generaţie în generaţie. „Vorbim despre un branding identitar, folosind mai multe tehnici de promovare culturală”, a precizat muzeograful MSB Timişoara, Borco Ilin, pentru Agerpres.

„Ţăranul bănăţean a ştiut întotdeauna să drămuiască fiecare lucru din gospodăria proprie, de la textilele uzate din care îşi ţesea covoare până la conservarea cărnii din porcul sacrificat de Ignat, pentru aproape întregul an viitor, care făcea din şpais (cămara de alimente) locul cel mai valoros al casei”, a detaliat Camelia Burghele, etnolog şi antropolog cultural al MSB Timişoara, potrivit aceleiaşi surse. În acest sens, ţăranul bănăţean tradiţional a devenit, în conceptul zilelor noastre, „ţăranul smart”, anti-risipă şi cu şpaisul bogat. 

Camelia Burghele mai spune că, „spre deosebire de noi, urbanii de azi, ţăranul din satul tradiţional, care lucra fizic de dimineaţa până seara, nu avea vreme să dea rateuri şi nici să se piardă în tot felul de lucruri inu­tile. De aceea, ţăranul trebuia să fie smart, el experimenta tot felul de lucruri, inventa, reţinea şi perpetua ceea ce este bun din generaţie în generaţie, şi astfel se forma un soi de manual al ţăranului, un know-how, a şti a face totul aşa cum trebuie”. 

 

Citeşte mai multe despre:   Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara